Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu i cartulari di Moneyval nantu à e finanze di a Santa Sede

Eccu i cartulari di Moneyval nantu à e finanze di a Santa Sede

Luci è ombre di e finanze di u Vaticanu secondu u raportu Moneyval. L'articulu d'Andrea Gagliarducci (presu da Acistampa )

Hè un raportu cunsideratu generalmente pusitivu, chì prughjetta a Santa Sede in u sestu giru di valutazioni (una di e cinque nazioni in u mondu chì sò ghjunti finu à quì). In listessu tempu, u raportu di u cumitatu di u Cunsigliu di l'Europa di MONEYVAL nantu à e finanze di a Santa Sede / Statu di a Città di u Vaticanu mette in evidenza tutte e criticità di u sistema Vaticanu, è in particulare di u sistema ghjudiziariu.

In particulare, u raportu attacca fermamente a Santa Sede per ignurà a pussibilità chì i so impiegati ponu abusà di i so uffizii in u sistema finanziariu Vaticanu per u so propiu benefiziu; sottolinea u risicu di cunflitti d'interessi per i prumutori di ghjustizia è i ghjudici di u Tribunale Vaticanu, perchè ùn travaglianu micca à tempu pienu per a Santa Sede; critica ellu stessu u prumutore di a Ghjustizia per u modu in quale sò state fatte l'inchieste nant'à u famosu casu d'investimentu di Londra di u Sicritariatu di Statu . Emissione nantu à u quale u raportu dà dinò nutizie: chì u prucessu annantu à i suspettati duveria esse fattu in l'estate di u 2021.

Dopu più di un mese, MONEYVAL publica u raportu annantu à a Santa Sede / Statu di a Cità di u Vaticanu, appruvatu in plenaria d'aprile scorsu. Queste sò e valutazioni generali nantu à l'efficacità di u sistema, divisa in 11 Immediate Outcomes (IO), chì anu quattru scale di graduazione: in a parte inferiore ci hè "bassa" è "moderata" (bassa è moderata), in a parte alta "substanciale" "È" altu "(sustanziale è altu). Ci vole à dì chì a Santa Sede ùn hà mancu pigliatu un "bassu". Ma ùn ci hè mancu "altu". Di e valutazioni 11, sei sò più inclinati versu u bassu (moderatu) è cinque più inclinati versu u high end (sostanziale). Quelli chì tendenu à a parte suprana, frà altre cose, si riferenu à u quadru ghjuridicu sviluppatu annantu à l'anni, è chì certamente ùn ponu micca esse attribuiti à a gestione attuale di l'Autorità di l'Infurmazione Supervisoria è Finanziaria, chì hà cambiatu u nome, ma ùn hà micca aghjuntu sostanziale cambiamenti in un quadru ghjuridicu chì hà digià travagliatu, è ancu bè, à ghjudicà da i rapporti precedenti. In fattu, ancu u presidente Barbagallo u travagliu di u Cumitatu di securità finanziaria, stabilitu in u 2013, è a firma di numerosi memoranda d'intesa in 2019 è 2020, tutti o guasi tutti neguziati da a direzione precedente . In breve, hè, iè, una relazione generalmente positiva, ma tuttu da cunsiderà.

U core di a questione hè IO.7, chì riguarda l'efficacità di e investigazioni per crimini è attività di riciclamentu di soldi. È quì hè chjaramente dichjaratu chì "i miglioramenti in u quadru istituziunale è un approcciu più proattivu applicatu da u Gendarmerie Corps è l'Uffiziu di u Promotore di Ghjustizia sò incuraghjenti". Eppuru, hè aghjuntu, "i risultati effettivi ottenuti durante u periodu in rivista sò modesti". Ci hè solu duie cundannate in l'anni in rivista, è tramindui sò per autolavamentu, cù "penalità inferiori à a pena minima prevista da a legge per u riciclamentu di soldi", mentre "ùn ci hè ancu nisuna cundanna per u riciclamentu di soldi da parte di terzi ". In a solita intervista istituziunale, u presidente di ASIF, Barbagallo, sottolinea chì purtroppu un'altra cundanna da a Corte Vaticana ùn hè micca presa in contu, perchè hè stata dopu l'ispezione di MONEYVAL. Si riferisce à a sintenza à l'ex presidente di u IOR Angelo Caloia . Ancu quessa, però, hè una cunvinzione per l'autolavamentu. Ùn migliurà u ritrattu, nè e statistiche.

Micca solu. MONEYVAL ammette chì i ritardi in investigazioni sò "in parte da risposte tardive à e richieste di assistenza mutuale da u cumpagnu straneru", à u listessu tempu u prublema hè a mancanza di risorse di l'uffiziu di u promotore di a ghjustizia, chì porta à suggerisce "più miglioramenti in u persunale è l'assunzione di procuratori à tempu pienu (in particulare cù esperienza pratica in a persecuzione di crimini finanziarii).

In IO.7 cade ancu l'investigazione nantu à l'investimentu di u Segretariatu di Statu in una pruprietà di lussu in Londra , chì hà purtatu à un incursu annantu à u Segretariatu di Statu è l'Autorità di l'Intelligenza Finanziaria in Ottobre 2019, à a sospensione di 6 alti funzionari è investigazioni chì sò sempre in corsu.

Queste sò investigazioni chì MONEYVAL mette in evidenza e anomalie. "Durante e ricerche – leghje u puntu 234 – parechji apparecchi è documenti sò stati sequestrati, alcuni di i quali cuntenenu informazioni chì a Unità di Intelligenza Finanziaria avia ricevutu da altre cinque controparti europee", è chì includia più di 15 cumunicazioni trà AIF è altre FIU europee .

Dopu à sta anurmalità, chì averia messu in periculu u scambiu di intelligenza, u Gruppu Egmont , chì raggruppa e Unità d' Intelligenza Finanziaria di u mondu sanu, hà suspesu l'accessu à l'intranet per u scambiu d'infurmazioni.

"Da e discussioni cù l'autorità di a Santa Sede / Statu di a Cità di u Vaticanu – u rapportu cuntinua – ùn hè micca chjaru se l'autorità giudiziali anu valutatu u risicu in relazione à e conseguenze internaziunali potenziali per e Unità di Intelligenza Finanziaria chì puderianu esce da queste ricerche ".

A crisa hè vultata solu cù a firma di un protocolu trà AIF è u Promotore di a Ghjustizia per "assicurà chì a riservatezza di l'infurmazioni ricevute da FIU straniere sia prutetta in casi simili in u futuru".

L'altra critica di i ghjudici Vaticani si trova à u puntu 257 di u raportu. "L'aghjurnamentu di a valutazione generale di u risicu – si legge – hà messu in risaltu u fattu chì micca tutti i prumutori di ghjustizia travaglianu solu per a Santa Sede / u Statu di a Città di u Vaticanu cum'è vulnerabilità. A valutazione hà nutatu chì "cunflitti prufessiunali è incompatibilità potenziali" ùn ponu esse esclusi. I valutatori ponu capisce a preoccupazione espressa in a valutazione ".

Per questu – aghjunghjenu – "per evità i cunflitti d'interessi potenziali, o a percepzione di un cunflittu d'interessi, si deve cunsiderà chì tutti i prucuratori nominati in u futuru travaglianu esclusivamente per a Santa Sede / Statu di a cità di u Vaticanu durante i so cuntratti, è ùn pò micca praticà u dirittu in altre ghjurisdizioni simultaneamente ".

Cosa farà avà u Tribunale Vaticanu, chì i so prumutori di a Ghjustizia anu attività legale in Italia o cù l'Ordine Sovranu Militare di Malta?

In più di novi assunzioni, per rinfurzà u persunale, MONEYVAL dumanda ancu di "introduce un protocolu da seguità da tutti i prucuratori per facilità l'investigazioni è i procedimenti di riciclamentu di soldi", è di stabilisce "una prucedura larga per dumandà à u Santu Babbu mentre dumanda u cunsensu per fà un'inchiesta contr'à i cardinali è i veschi ". Questu ultimu puntu hè statu recentemente superatu da a decisione di u Papa Francescu di fà ghjudicà cardinali è vescovi da u Tribunale di u Vaticanu.

Tuttu què mentre u sistema si sviluppa cù l'anni funziona. Avemu lettu in i risultati chjave chì i rapporti di transazzioni suspetti sò cunsiderati "di bona qualità", ma chì a qualità hè "variata cù u tempu" è chì "u rolu centrale adupratu da l'unità mette u stress nantu à e so risorse digià limitate, è, à volte , u distrae da a realizazione di e so funzioni di basa ". In pratica, a riforma di l'ASIF, chì hà rinfurzatu a presidenza , hà centralizatu tuttu, rendendu più difficiule per l'Autorità u so funziunamentu.

"ASIF – cuntinueghja – duveria migliurà a so dimarchja versu un sistema più glubale è sistematicu, in particulare rivedendu a frequenza di l'ispezioni è a selezzione di temi per l'ispezioni mirate, per affrontà i risichi pertinenti in una manera più dimostrabile".

Ci hè da nutà, frà altru, chì u raportu mette in risaltu ancu i guadagni di a Chjesa. U bilanciu di a Santa Sede era publicu, è dice chì ci sò stati guadagni di 307 milioni, spese di 318 milioni è chì u valore di l'assi hè di 1402 miliardi.

Ma aghjusta ancu i prufitti di u Statu di a Cità di u Vaticanu (u bilanciu ùn hè micca statu publicatu) quantificatu à 293 milioni in u 2018, mentre chì u patrimoniu di a Santa Sede, di u Statu di a Cità di u Vaticanu, di l'Obolo di San Petru, di u IOR, di u fondu di pensione è di e fundazioni ammontanu à circa 4 miliardi d'euri.

Altri ingressi: e Pontificie Società Missionarie anu raccoltu 89 milioni di dollari in 2019; Peter's Pence 53 milioni in 2019; Almsgiving 2,4 milioni d'euri in 2019; a Cungregazione per e Chjese Orientali 13 milioni.

Articulu publicatu nantu à acistampa.com

Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/moneyval-finanze-della-santa-sede/ u Wed, 09 Jun 2021 12:38:47 +0000.