Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Goffinomicu

Minus sette: flessibilità!

Rodion Romanovic hà lasciatu un novu cumentu nantu à u vostru postu " Hè a flessibilità, a bellezza … (MMT vs. Phillips) ":


Bona sera Prufessore, induve possu truvà i dati cumpleti nantu à a flessibilità di u travagliu ? Nant'à a basa di dati di l'OCDE, a serie di prutezzione di l'impieghi datanu à a fine di u 1985. Induve pudete truvà e dati di i dui decennii precedenti chì avete usatu per stimà u mudellu ?

Inoltre, ùn possu micca capisce bè cumu hè stata derivata a serie "FLEX" chì avete utilizatu, forse per mezu di i quattru indicatori furniti da u situ web di l'OCDE? Perchè mi pare da u graficu (forse ùn l'aghju micca vistu male) chì hà una tendenza diversa da a serie "Contratti Temporanei".

Grazie assai in anticipu. Un salutu cordiale !

Postatu da Rodion Romanovic in Goofynomics u 5 Apr 2020 20:36

Rodion Romanovic, trà i protagonisti di stu blogu, hè quellu chì aghju più amatu : micca solu per a so interpretazione indimenticabile in Eurodelitto è Eurocastigo , ma ancu per l'apparizione sorda in a so prequel sbiadita , Преступление и наказание , unu di quelli libri inutili è fastidiosi. senza ritratti di quale voi, chì site di diritta ùn site micca culti è leghjite solu i rumanzi di foto, ùn pensu micca chì avete intesu parlà. Ùn avete mancatu nunda. Ma Eurodelitto è Eurocastigo, invece, ricumandemu senza passione di leghje, è di fà avà (se ùn hè micca accadutu prima) …

Per un autore hè una emozione inesprimibile di scuntrà u so propiu caratteru, ancu s'ellu hè u caratteru di qualcunu altru !

Un pocu 'per questu, un pocu' perchè u 5 d'aprile di u 2020 mi era piuttostu intruduciutu in u trattamentu di a " Cura italia ", è ancu in attesa di vigilante (ma senza Tachipirina) di a " Liquidità " (ancu in u cunfortu). rolu d'avversariu, quellu da quale ora l'amichi di Fratelli d'Italia sò in tromba), è un pocu, infine, perchè a quistione era assai dettagliata, è dumandava una risposta altrettanto dettagliata, avia lasciatu stu travagliu, in a fila. per a moderazione, ma ùn l'avia micca scurdatu (ùn mi scurdate è sopratuttu ùn mi pardunò). Avà tornu à suddisfà a curiosità legittima di Rodka, sperendu à arricchisce a vostra (è certamente a mo) cunniscenza.

Ma prima di entre in questu, aghju bisognu di furnisce à i noobs alcune informazioni di fondo . Di chì parlemu ? Perchè ci interessa ? E perchè ùn era micca pussibule per mè di risponde subitu ?

Parlemu di qualcosa chì avete intesu parlà decine di volte, micca in a vostra esistenza: oghje. Ogni ghjornu, ogni ghjornu chì Diu mette nantu à a terra, decine di volte à ghjornu, senti parlà di riformi. U ghjurnale pò esse cuntentu cù u slogan. I scientisti , invece, per apparisce cum'è tali, i riformi anu da misurà ! L'indicatori di quale parla Rodja, quelli di a flessibilità di u travagliu, sò precisamente destinati à misurà a mamma di tutte e riformi : a riforma di u mercatu di u travagliu ! L'obiettivu di sti riformi hè in generale per risolve u babbu di tutti i prublemi: cumu pagà menu per u travagliu per ricuperà a competitività di u prezzu (è l'azzioni di prufittu). Semu in u mondu maravigliu di i tecnichi « Offersts », i soli tecnichi chì avemu, quelli per i quali, s’ellu ci hè una mancanza di dumanda, hè sempre bisognu di rende l’offerta più flexible, di pruduce più à un prezzu più bassu. Hè difficiuli di capisce cumu questu pò risolve u prublema di a dumanda, perchè calà i salarii significa in realtà riducendu più a dumanda aggregata (i soldi chì circula), è annantu à questu ora diciaraghju chì un cunsensu effimeru hè statu arrivatu (evaporarà, ma per avà ci hè).

Questu ovviamente ùn significa micca chì u mercatu di u travagliu deve esse sclerotic, chì una relazione di u travagliu deve esse bisognu di una quantità di soldi grande, ma imprevisible, è i cunsiglii di un avvucatu Rota per esse dissolutu! Hè significatu solu chì ci sò prublemi chì ponu esse risolti per agisce nantu à l'offerta è a so pussibile rigidità, è i prublemi chì ponu esse risolti per agisce nantu à a dumanda è a so pussibili carenza: risolve l'ultime (piccu dumanda) cù a ricetta utile per u ex. (più flessibilità) ùn rende micca l'ecunumia più forte o a crescita più veloce, cum'è amputà a vostra gamba sana crea più prublemi di ciò chì hè destinatu à risolve.

A misurazione di a flessibilità hè dunque interessante, cum'è a dumanda di "riforme" pò esse ghjustificata. Allora vi tocca à valutà u cuntestu. In un cuntestu d'austerità, vale à dì di dumanda deficiente, solu un deficiente pò pensà chì u prublema pò esse risolta da u latu di l'offerta, vale à dì cù riformi è "flessibilità". Hè u filmu chì avemu vistu in l'ultimi dodici anni, un filmu chì, malgradu a qualità indubitabile di i so parsunaghji, ci hà fattu ridere pocu.

Prima di pensà à quantu a flessibilità hè misurata, lasciami chjarificà un puntu chì pensu chì vi pò interessà. L'OCDE, chì produce dati, ma qualchì volta ancu opinioni distorti da dati, per qualchì strana ragione dapoi u 2013 avia cessatu di aghjurnà a serie di sti indicatori. A mo supposizione educata , espressa implicitamente quì :

era chì sta mancanza di diligenza era duvuta à un accidentu dispiacevule in a strada, questu:

In u 2013, u mercatu di u travagliu talianu era diventatu menu "prutettu", è dunque più flexible, chè quellu di Germania è di Francia (linea verde sottu à e linee nere è blu). Pudemu ragiunà chì stu risultatu, determinatu da a "riforma Fornero" di u mercatu di u travagliu ( lege 28 June 2012 numero 92 ) era una cosa bona o mala. Diciamu chì trà u 2012 è u 2013 u tassu di disoccupazione hè andatu da 10,9 à 12,4, cusì, per quessa, stu booster di flessibilità ùn pare micca avè datu i risultati desiderati…

Ma s'è per l'Italia stu risultatu ùn era micca esattamente bonu, per l'OCDE è i so boia disposti, hè statu di sicuru catastròficu !

Pensate !

Chì fate quandu una riforma, o in generale una pulitica (cumpresa a salute) visibilmente ùn viaghja micca? Ma hè simplice : si dice chì ci vole più (più « dosi », più « riformi », più « flessibilità », etc.) ! A culpa ùn hè mai di u duttore, ma sempre di u paci, perchè ùn hà micca fattu abbastanza travaglii.

Bene.

Ma quandu i dati indicanu chì l'intensità di e « riformi » taliane era più grande ch'è quella di e riformi francesi è tedeschi, chì restava à fà i simpatichi amichi di l'OCDE ? Semplice : silenziu è dimissioni ! Di sicuru, ùn pudianu dì ch’elli facianu più riforme à un paese chì s’era dimustratu più realistu chè l’Alimagna, vale à dì più tedescu chè u rè, vale à dì scusate : più realistu chè u rè.

Per sei (6) lunghi anni, e statistiche ùn sò micca aghjurnate. Ogni volta chì andava in Parigi, è quandu era un omu liberu ci andava spessu, mi ritruvava à cena cù ghjente di quellu ambiente è à fà un pocu di narquois , trà un os à moelle è una svogliatezza di Pont-l'Évêque. , dopu avè intesu qualchì anecdota divertenti è divertenti di i studienti di un maestru cusì grande (a vita hè una cosa maravigliosa …), aghju falatu in u mo discorsu una frasa cum'è "Ma avemu a flessibilità? sti dati fora?"…

Un certu imbarazzu (assai aspittatu) hà seguitu … perchè ùn ci era micca un mutivu precisu per ùn pruduce quelli dati, è per quessa, cumu dì, a mo supposizione educata restava l'unica opzione viable nantu à u campu (una storia chì, s'ellu facemu attente). , ricordu stu assai assai:

vale à dì, u primu di una seria di avvenimenti spiacevoli in quale u Ministru Speranza andò à caccia, dopu avè aduttatu misure chì ovviamente ùn ci preoccupanu micca solu – a riferenza literaria hè à questu filu ). Un pocu cum'è Speranza vuleria cessà di cuntà l'infettati per dìci chì e so misure rapsodiche è infundate sò state efficaci, cusì l'OCDE avia cessatu di misurà a flessibilità per ùn avè micca da ammettà chì e pulitiche ch'ella ricumandava anu fallutu.

Stessa, nò?

Capiscu perchè ùn sò micca maravigliatu se micca da una cosa : a vostra sorpresa ? Eccu cumu si faci, sò l'arnesi di u cummerciu: quandu l'opinioni sò sbagliati, i fatti sò cambiati o oculati :

Dendu u quadru puliticu u più detallatu pussibule, entre in u quadru tecnicu : cumu si misura a flessibilità (vale à dì cumu misura l'OCDE) ? Cumu hè stata aduprata a variabile FLEX in u mudellu custruitu in u 2014 cù l'aiutu di Mongeau Ospina ?

Nantu à u primu puntu (cumu a flessibilità hè misurata), avà chì hà ripigliatu a publicazione di l'indicatori, vi possu riferite à u situ di l'OCDE nantu à l' indicatori di prutezzione di l'impieghi . In fondu, l'OCDE riassume in un unicu indicatore numericu, dopu avè in qualchì modu standardizatu, una seria di variàbili quantitativi chì indicanu u gradu di rigidità (s'ellu cresce) o di flessibilità (s'ellu cascanu) di u mercatu di u travagliu. A descrizzione tecnica hè in questu capitulu di u 2020 Employment Outlook , chì annuncia a ripresa di a publicazione dopu à sta eclissi prolongata, è per capisce cumu funziona l'indicatori basta à piglià un ochju à a Tabella 3.1:

E variàbili cunsiderate sò cose cum'è a durata di l'avvisu necessariu per u licenziamentu (ovviamente, più longu hè u preavvisu, u più rigidu u mercatu), a pussibilità di esse riassunti in casu di licenziamentu senza giusta causa (se esiste sta pussibilità, u u mercatu di u travagliu hè più strettu), a quantità di l'indennità, etc.

Hè assai divertente per amparà in Par.3.2 da l'economisti di l'OCDE chì i so indicatori sò fundamentali per u studiu di l'ecunumia, ma postu chì sfurtunatamenti avianu una lezione di judo per sei anni, ùn pudianu micca pubblicà perchè boh:

Ùn hè micca bellu?

Sè a mo supposizione educata era stata curretta, a nova serie, per esse "megliu" (vale à dì, più funziunale à a narrazione) saria stata custruita in modu di piattà quellu incidente dispiacevule (u "megliu" d'Italia chì a Germania). !? Impussibule .. .).

In ogni casu: dopu avè dettu cumu l'OCDE misura a flessibilità, aghju da dì à Rodka cumu hè custruitu l'indicatore FLEX: cum'è una media ponderata di l'indicatore chì si riferisce à a rigidità di licenziamenti individuali per i cuntratti regulari (permanenti) è di quellu riferitu u rigidità di licenziamenti individuali per i cuntratti di durata fissa (indicatori epr_v1 è ept_v1), sceltu perchè solu per questi a versione precedente di a basa di dati furnia una seria abbastanza longa (da 1985 à 2013), utilizendu l'incidenza di i rispettivi tipi di cuntratti (aperti). -terminata è a durazione fissa). Cusì, per esempiu, l'indicatore FLEX d'Italia hè surtitu da stu calculu:

induve td hè u pircintuali di i travagliadori-termined-termined, epr l'indici riferenu à cuntratti permanente, ept chì si rifiriscinu a cuntratti-termined-termined, è FLEX u mediu ponderatu (chì pudete verificà). Dunque, per capiscenu, è in riferimentu à a prima fila, l'indicatore compositu FLEX deriva da l'operazione: 2,76 x (1-0,062) + 4,75 x 0,062 = 2,89 (cù un ligeru errore di arrotondamentu). Siccomu i cuntratti à tempu determinatu sò una piccula percentuale, ancu s'ellu cresce cù u tempu, a tendenza di a serie hè duminata da l'indicatore epr (flessibilità di l'impieghi "regular", vale à dì permanente), è in particulare u "saltu" versu a rigidità più bassa. (Cù passaghju da 2,66 à 2,44 di l'indicatore FLEX mediu dipende da u saltu da 2,76 à 2,51 di l'indicatore epr.

È cun questu finisce a mo risposta à Rodja.

Avà aghju da caccià una curiosità, è l'aghju da quì, campà cun voi. Chì una urganisazione supranaziunale rinunce sei anni à publicà un fattu cusì centrale in a narrazione ch’ella porta (« Le reformeeeeeeeh ! La flexibilitaaaaaah ! ») Hè, avete capitu bè, un’anomalia piuttostu evidenti. U dubbitu hè chì sti sei anni anu servitu à truvà una manera di "affinà" e #date publicate sin'à u 2013 , in modu di pianà l'eccezzioni fastidiosa data da u fattu chì in u 2013 l'Italia avia fattu più riformi chè a Germania, o quantu menu pudianu esse servitu à ripiglià a publicazione in un annu in u quali l’evuluzione di e dati permette di sustene a narrativa moralistica di e « riformi » (avemu da vede chì tutti dui sò veri).

Per verificà questu, in a Tabella precedente aghju aghjunghje Germania:

e poi ripetu i stessi calculi pigliendu i dati estratti da l'ultima edizione (quella di u 2021) :

è u risultatu hè qualcosa cum'è questu:

induve, cù pocu sorpresa, vedemu chì cumpensendu misurando i dati più accuratamente, l'OCDE ci pò dì chì l'Italia hà sempre duminatu strettamente in Germania in quantu à a (più grande) rigidità di u mercatu di u travagliu, vale à dì chì hà sempre bisognu. " riformi ", ancu in u 2013, dopu à a lege Fornero, cù una eccezzioni da 2016 à 2018 (per via di l' attu di l'impieghi notoriu). Ovviamente, a publicazione di i dati ripresa in u 2020 (evidente chì i nostri funzionari pagati s'eranu annoiati in u smart working ), ancu perchè dapoi u Decretu di Dignità (DL 96/2018) hà disciplinatu i rinnuvamenti di cuntratti à tempu determinatu in una manera più restrittiva ( a storia hè quì ), l'Italia hè torna più "rigida" dapoi u 2019, è dunque da u 2020 hè di novu pussibule d'invitallu à "riformà" (senza chì nimu hà dettu chì e riformi sò digià fatti).

Vi felicitaghju da u 2016 à u 2018 per e riforme fatte, ma ùn mi ne ricordu micca (eranu abbastanza disgustosi per mè, ma hè un'altra storia) !

Capite ciò chì significa esse maestri di a narrativa ?

Ma pudemu ancu cunsulà noi stessi dicendu chì quandu l'unicu elementu tatticu nantu à quale s'appoghjanu hè a forza di l'avversariu, avè da trattà cun un avversariu cusì ingenuamente prevedibile hè probabilmente un vantaghju …

Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post scrittu da Alberto Bagnai è publicatu in Goofynomics à l’URL https://goofynomics.blogspot.com/2022/01/meno-sette-flessibilita.html u Mon, 17 Jan 2022 17:22:00 +0000.