Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè l’Australia hà ragiò è a Francia hà tortu. Parlà Pelanda

Perchè l'Australia hà ragiò è a Francia hà tortu. Parlà Pelanda

Invece di disputà u ritornu in Australia, a Francia – l'UE in generale – se vole cuntà deve pensà à una strategia intelligente: deve mira per l'Africa. L'America lasciava l'Africa à l'Europeani. Cumincià a cunversazione di a Rivista cù Carlo Pelanda, prufessore di Geopolitica Economica

Venerdì, a Francia hà richiamatu i so ambasciatori in i Stati Uniti è in Australia per prutestà contr'à l' accordu militare AUKUS chì hà purtatu à l'annullamentu di Canberra di un cuntrattu di 55 miliardi d'euro cù Parigi per a fornitura di sottumarini.

Carlo Pelanda, prufessore di geopolitica ecunomica à l'Università di Guglielmo Marconi, hà scrittu in La Verità chì a mossa francese hè un "dramma" chì risponde à u scopu di "suscità l'indignazione è un sensu di affidabilità contr'à l'America". In realtà, l'analista spiega à Start Magazine , "a scelta di l'Australia hè perfettamente raziunale".

Prufessore Pelanda, l'Australia hà rinunziatu à i sottumarini francesi per accede invece à e tecnulugie americane è britanniche chì li permetteranu di equipà si di sottumarini nucleari. Chì hè u vantaghju di stu tippu di mezi nantu à quelli cunvinziunali?

Cuminciamu dicendu chì e nave di superficie sò assai vulnerabili, sia à l'armi spaziali sia à i missili ipersonici cun testate nucleari. Questu richiede à i guverni di equipà e so forze navali cù capacità di difesa è attaccu sottumarine, chì sò difficiuli da rilevà per u nemicu. A dissuasione nucleare, allora, deve esse basata ancu nantu à un'arma sottumarina assai forte.

I sottumarini nucleari anu u vantaghju di pudè stà sott'à l'acqua per un bellu pezzu è in modu silenziu. A Cina, in termini di capacità antisubmarine, ùn hà nunda: era evidente chì l'Australia, chì hè destinata da a Cina, averia felice apertu e so porte à l'America.

Ci hè ancu motivi ecunomichi daretu à a scelta di l'Australia?

Ié. A Cina face pressione annantu à l'Australia, sabutendu u so mercatu . Canberra hà dunque bisognu di impegnassi cù u mercatu americanu è quellu di e demucrazie di u Pacificu. A scelta di l'Australia hè perfettamente raziunale.

A Francia hà a ragiò di sentesi esclusa da i Stati Uniti in l'Indu-Pacificu, o sò rivendicazioni false?

A Francia face strategie pocu realiste, duverebbe pensà in termini cumpletamente diversi. A Francia – l'Unione Europea in generale – ùn hà micca i mezi per esse direttamente presente in u Pacificu. Se vole cuntà, deve pensà à una strategia intelligente: deve mirà l'Africa. L'America lasciava l'Africa à l'Europeani.

Perchè?

Perchè l'America ùn hà micca e risorse per impegnassi in Africa cù capacità diretta è putere, mentre l'Unione Europea hà. Saria perfettu, allora: l'America seria d'accordu. Micca a China, quantunque. È in fattu l'Africa serà u campu di battaglia trà l'imperu di e demucrazie è l'imperu cinese.

L'Italia pò ghjucà un rolu in questu?

Iè. L'Italia hà u più grande interessu à purtà l'Unione Europea è a NATO in Africa, deve spinghje queste istituzioni in sta direzzione. A Francia hè dighjà impegnata in u cuntinente, ma hà parechje difficultà.

Per l'Italia sta pruiezzione in Africa seria particularmente interessante. Parechji prublemi chì anu in u Mediterraniu derivenu precisamente da u fattu chì ùn anu micca cuntrollu in Africa. Avemu da custruisce alleanze è prumove partenariati di sviluppu, creà stabilità. Se guardemu à u sviluppu demograficu, in quindici anni l'Africa diventerà u puntu di u più grande sviluppu di a pianeta.

Per andà in u Pacificu, l'Unione Europea deve esse presente in Africa.

In chì sensu?

Più l'Unione Europea s'impegna in guarnigione di l'Africa, pigliendu u cuntrollu di stati chjave è prughjettendu capacità militari, più diventa una co-stella in u Pacificu, chì si estende finu à l'Africa Orientale.

In La Verità hà spiegatu chì l'accordu AUKUS dimostra cumu l'America vole tene separate l'alleanze trà l'Atlanticu è u Pacificu. Per chì mutivu?

Hè cusì da qualchì tempu. Questu hè un ragiunamentu imperiale: u core di l'imperu ùn vole micca chì l'alleati diventanu più grandi di ciò chì hè. Li mantene alliati, iè, ma separati. Ci hè dunque un elementu puliticu-strategicu in questu: hè a Grande Strategia, chì ùn cambierà micca. Ma ci hè ancu un elementu tecnicu: l'architetture di l'alleanza in e duie zone di u mondu richiedenu azzioni diversificate.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/europa-africa-indo-pacifico-intervista-carlo-pelanda/ u Mon, 20 Sep 2021 14:15:49 +0000.