Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu ciò chì l’effettu di chjude serà nantu à i casci di u statu

Eccu ciò chì l'effettu di chjude serà nantu à i casci di u statu

Tutti l'effetti per e finanze publiche chì deriveranu da e restrizioni decise da i guverni per trattà a pandemia. Ciò chì emerge da una analisi da u centru di studiu Unimpresa

Oltre 73 miliardi di euro di spesa in più è 28 miliardi di rivenuti più bassi l'annu scorsu: questi sò l'effetti pesanti di Covid è u bloccu annantu à u bilanciu di u Statu chì, in fatti, pesa un sbilanciu generale di più di 101 miliardi. L'ecunumia ferma è e restrizioni decise da u guvernu per trattà a pandemia anu riduttu i rivenuti fiscali di 6%, da 460 miliardi in 2019 à 432 miliardi in 2020, pruvucendu a crescita di e spese di più di 13% annuale. Da 552 miliardi à 626 miliardi. L'annu scorsu, u debitu, chì hà righjuntu i 2.569 miliardi, hè cresciutu in media di 13,2 miliardi à u mese, un ritmu assai più veloce di i 2,4 miliardi di u 2019 è di 4,3 miliardi di i 2018.

Quessi sò i dati principali di un'analisi da u Centru di Studi Unimpresa nantu à e casce di u Statu in u 2020, secondu chì aprile, maghju è ghjugnu sò stati i mesi più duri in termini di ricavi fiscali (cù riduzioni di 20%, 27% è 19% nantu à una basa annuale), mentre i più grandi sblocchi sò stati registrati in ghjugnu, settembre è nuvembre (cun ​​incrementi, paragunatu à l'annu precedente, uguale à 100%, 57% è 41%). «Avemu bisognu di riflette nantu à i dati in una manera perspettiva è costruttiva, cù a debita preoccupazione è responsabilità. Prima di tuttu, dumandemu ci chì pagherà questu enormu debitu addiziunale chì, creatu in u 2020, svelerà i so effetti in i decennii à vene ", cummenta u vicepresidente di Unimpresa, Giuseppe Spadafora. «A ripresa ecunomica ùn duverà micca solu cumpensà a perdita di fronte à u pruduttu internu brutu, chì hè drammatica è storicamente spaventosa, ma duverà pone e basi per un avvicinamentu rapidu cù u equilibriu di e finanze publiche. Un pesu assai pesante chì hè statu creatu da un mumentu eccezziunale pesa assai nantu à e generazioni future, dunque un cambiamentu deve esse immediatamente iniziatu, ancu ricurrendu definitivamente à una lotta contr'à i rifiuti, attaccendu e sacche di e spese pubbliche improduttive ", aghjusta u vicepresidente di A cumpagnia.

Sicondu l'analisi di u Centru di Studi Unimpresa, chì hà attraversatu i dati da a Banca d'Italia è u Ministeru di l'Ecunumia, l'effetti di u bloccu annantu à e casce di u Statu anu purtatu, l'annu passatu, à 28,05 miliardi di rivenuti più bassi (-6,09%), chì hè andatu da 460,6 miliardi in 2019 à 432,6 miliardi in 2020, è una spesa più alta di 73,4 miliardi (+ 13,29%), chì hè passata da 552,7 miliardi à 626, 2 miliardi. A somma algebrica di sti dui valori porta à un sbilanciu generale di 101,5 miliardi, cù u deficit trà u redditu è ​​a spesa più di radduppiatu in 12 mesi, da 92,1 miliardi à 193,6 miliardi. U debitu publicu, à a fine di l'annu scorsu, hà righjuntu 2.569,2 miliardi, cù una crescita di 159,3 miliardi (+ 6,61%) paragunatu à 2,409,9 miliardi in 2019, quandu u debitu era cresciutu di "solu" 29,5 miliardi (+ 1,24%) paragunatu à 2.380,3 miliardi in u 2018, l'annu in quale a muntagna era aumentata di 51,6 miliardi (+ 2,22%) paragunatu à 2,328,6 miliardi in u 2017. L'annu scorsu, u debitu hà cresciutu in media di 13,2 miliardi à u mese, un ritmu assai più rapidu cà i 2,4 miliardi à mese in 2019 è 4,3 miliardi per mese in 2018.

I mesi più colpiti, in u frontu di i rivenuti, in u 2020, sò stati aprile, maghju, ghjugnu è uttrovi, cù riduzioni di rivenuti di 6,2 miliardi (-20,43%), 9,4 miliardi (-27,67%), rispettivamente.%), 6,4 miliardi ( -19,89%) è 6,07 miliardi (-15-54%); calate minori in e cullezzione sò state arregistrate di marzu (-4,38%), di lugliu (-5,73%) è di dicembre (-6,96%) cun "fori", paragunatu à l'annu precedente, di 1, 2 miliardi, 2,6 miliardi è 5,1 miliardi. In quantu à e spese, i più grossi spesi sò stati registrati in maghju, ghjugnu, settembre è nuvembre, cù a spesa aumentata di 10,2 miliardi (+ 40,28%), 27,1 miliardi (100,58%), rispettivamente, 18,4 miliardi (+ 57,06%) è 23,8 miliardi ( + 41,74%); aumenti menu pronunziati, allora, ancu in ghjennaghju (+ 36,55%, micca attribuibili, tuttavia, à l'emergenza Covid), di marzu (+ 32,23%) è di dicembre (+ 4,15%), cù e uscite aumentate di 7,5 miliardi, 17,7 miliardi è 3,5 miliardi.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/ecco-quale-sara-leffetto-lockdown-sulle-casse-dello-stato/ u Sat, 27 Mar 2021 07:30:14 +0000.