Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu spinghja l’ecunumia di a sustenibilità

Cumu spinghja l'ecunumia di a sustenibilità

Qui c'était et ce qui s'est dit à l'événement « L'économie de la durabilité » organisé par Rcs Academy en collaboration avec le Corriere della Sera et Pianeta 2030

A sustenibilità intesa cum'è un elementu cruciale per esse cumpetitiva in u mondu post-pandemia : hè un investimentu, hè vera, ma dinò un asset per l'avvene di l'imprese. Questu hè statu discutitu in l'avvenimentu urganizatu da Rcs Academy, in cullaburazione cù Corriere della Sera è Pianeta 2030 , per cuntà e storie di cumpagnie ricunnisciute naziunale è internaziunale, chì anu creatu è applicatu mudelli di sustenibilità.

A SOSTENIBILITÀ COME STRATEGIA

"A sustenibilità hè strategia". Cusì principia Michele De Capitani , CFO è Sustainability Officier SACE, durante u so discorsu à u Business Talk "L'Ecunumia di Sustainability". "U nostru pianu di cummerciale hè basatu annantu à a sustenibilità, a sustenibilità hè u nostru pianu cummerciale è a nostra strategia. L'ottobre scorsu avemu prisentatu u pianu d'affari "Inseme 2025". Prima di tuttu, uni pochi di parolle nantu à u nome. Inseme mostra cumu l’interpretanu i Saceani : inseme à a cumunità è à a cumunità, inseme à l’imprese è à l’imprese ».

URSO: "L'ITALIA È A TERRA DI COMPETENZE"

"Unu di i prublemi chì avemu è avemu da travaglià hè quellu di e cumpetenze. Cumpetenze chì sò necessarie è prufessiunalità chì sò adattati per a transizione ecologica è digitale. L'Italia deve esse a terra di e cumpetenze ", hà dettu u Ministru di l'Impresa è u Made in Italy, Adolfo Urso durante u so discorsu à u Business Talk.

"E catene di furnimentu industriale sò vulnerabili, ancu per via di a so ramificazione in i diversi cuntinenti. Da quì ci hè bisognu di una vera pulitica industriale europea chì serve à accurtà e catene di supply », aghjunse u ministru.

Avemu bisognu di una pulitica cumuna

"Una pulitica industriale europea deve esse sviluppata chì permette à u nostru cuntinente di sustene u sforzu di piglià a sfida è ùn esse sfracicata trà a pulitica imperiale, tecnologica è produttiva di a Cina – chì si manifesta di più ogni ghjornu, di manera assertiva – è pulitica chì i Stati Uniti anu implementatu per risponde à a crisa è mantene a so autunumia strategica. Trà sti dui cuntinenti l'Auropa risicate d'esse sfracicata. Per quessa, cum'è l'aghju dettu, ùn pudemu micca rassignà à diventà un polu di museu, duvemu diventà, daveru, pudemu diventà u polu tecnulugicu è produttivu di u pianeta. Se reagiscemu inseme ", hà spiegatu u Ministru Urso.

"In quantu à e materie prime critiche, speremu, à traversu un fondu di ricchezza sovrana europea, di sviluppà una pulitica cuntinua per guarantisce l'autonomia di furnimentu di materie prime critiche chì oghje sò a prerogativa di una grande parte di a Cina, ancu in quantu à a so trasfurmazioni. Ciò chì avemu da fà hè di travaglià in Auropa, precisamente per ottene sta autunumia ", hà dettu u funziunariu di u guvernu.

DA "RIFIUTI" A "PRODOTTI"

"Se 30 anni fà ci trattavamu di "rifiuti", oghje gestionemu i prudutti di "fini di vita". Questu significa chì i citadini oghje capiscenu chì un pruduttu ùn deve micca esse ghjittatu, ma cuntinueghja à avè una vita. Ùn ci hè nunda da scaccià, tutti i materiali ponu esse riutilizzati ». Hè ciò chì hè statu dichjaratu da u CEO di Cobat, Michele Zilla, parlendu in u webinar "L'Ecunumia di a Sostenibilità" urganizatu da l'Accademia RCS.

"L'Unione Europea, ma ancu u ministeru, anu introduttu riferimenti regulatori chì anu un impattu pusitivu nantu à i materiali chì pudemu cullà è gestisce (pneumatici, apparecchi elettronici, batterie è accumulatori…). U scopu chì l'UE ci dà hè di allargà u ciculu di vita di e merchenzie quant'è pussibule. Per esempiu, a bateria di lithium chì ùn hè più aduprata in una vittura elettrica puderia esse aduprata cum'è riserva d'energia in una seconda casa o in un altru cuntestu più industrializatu ".

Dopu avemu parlatu di i novi rigulamenti europei cù Irene Tinagli (Parlamentu aurupeu), di i mercati verdi cù Antonio Faraldi (BCG) è di i cunsumatori cù Luca Fiumarella (Mastercard). Green Deal e CSR al centro dei pannelli con Cristina Bombassei (Brembo), Leonardo Massa (MSC Cruises), Emanuela Raimondi (Felsineo Group), Stefano Albini (Albini Group), Gabriella Colucci (Arterra Bioscience) e Andrea Mondoni (Beiersdorf Southern) Europa).

Focus sur le développement social et les nouvelles compétences pour une entreprise plus inclusive et durable avec Francesco Durante (Sisal), Anna Gionfriddo (ManpowerGroup Italia), Marco Morganti (Intesa Sanpaolo), Davide Passero (Alleanza Assicurazioni et Generali Italia) et Saverio Tridico (Nexi Payments). ). Spaziu, infine, per u mondu finanziariu : ESG è Impact Investing sò stati i temi trattati da Fiorenza Lipparini (PlusValue) è Roberto Randazzo (Legance). In fine, a discussione nantu à i criteri è strumenti di finanza verde cù Felicita De Marco (Iccrea Banca) è Fabio Natalucci (Fondu Monetariu Internaziunale).


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/come-spingere-sulleconomia-della-sostenibilita/ u Tue, 14 Mar 2023 09:00:02 +0000.