A Banca Centrale Svizzera hà spustatu tranquillamente u so oru
A Banca Centrale Svizzera hà mossu tranquillamente u so oru
Di Jan Nieuwenhuijs di Gainesville Coins
In Svizzera hè un sicretu di statu induve u bancu cintrali guarda u so oru in casa. Da tutte l'infurmazioni ch'e puderaghju riunisce, cuncludi chì u bancu cintrali svizzeru guarda principalmente u so oru – è quellu di i banche cintrali stranieri è u Bank for International Settlements – in Bundesplatz 1 in a capitale Berna.
Questa volta pò esse unu di i più grandi in u mondu. Tuttavia, per via di una rinuvazione, a volta hè avà viota. U metallu hè statu temporaneamente trasferitu à un bunker federale vicinu à Kandersteg, in u fondu di e muntagne svizzere.
Ciò chì m'hà purtatu à ricercà stu tema hè un ritardu pluriennale di una spedizione d'oru da a banca centrale austriaca (OeNB) da Londra à a Svizzera. Da leghje u mo articulu precedente nantu à questu sughjettu , alcuni puderianu esse tentati di pensà chì l'oru di l'OeNB hè andatu, o chì u Bank of England impedisce u trasferimentu. Sicondu a mo analisi, però, Londra ùn hè micca u prublema. A spedizione di OeNB duverebbe esse in Berna ormai, ma per via di un ritardu in a rinuvazione di a volta, l'oru ùn hè micca statu ancu trasferitu.
Per arrivà à u fondu di questu avemu da esaminà e volte di u bancu cintrali svizzeru in questu articulu. In un articulu dopu, vi prisintà più prova di OeNB postponing to ship metal to the vault in Berne.
I primi dui capituli servenu cum'è introduzione. Sè avete pocu tempu, pudete saltà à u terzu.
I Svizzeri scavanu caverne dapoi seculi
S'ellu ci hè un paese chì eccelle in a custruzione di tunnel è caverne, hè a Svizzera. Berna hè stata fundata versu u 1200 nantu à una penisula in u fiumu Aare. A penisula hè furmata cum'è una cullina per via di l'usura di l'acqua. Circundata da l'Aare, a Vechja cità puderia esse facilmente difendata da un muru à l'Occidenti. A sicurità in questa fortezza naturale hà permessu à a cità di fiurisce.
Parechji di i primi abitanti di Berna avianu vigneti fora di a cità. Dighjà in u 13u seculu sò stati custruiti cantine sottu à l'edificazioni in a cità, per più spaziu è u clima ghjustu per priservà u vinu. U tarrenu in Berna, custituitu soprattuttu di ghiaia è sabbia messi quì da i ghiacciai durante l'ultima era glaciale, hè assai adattatu per a custruzzione di cantine. U pesu di u ghjacciu hà causatu a terra per cumpressione ¹ . Oghje, assai di e cantine sò aduprate cum'è bars, ristoranti, buttreghi, è più.
Dapoi u 1983 , a cità vechja di Berna hè u patrimoniu mundiale di l'UNESCO per u so cuncettu di pianificazione eccezziunale coerente. Berna hà sempre conservatu u so caratteru storicu, prisintendu variazioni di u periodu tardu baroccu è di u tardu Medievu. A Città Vechja cuntinueghja à esse un locu per a vita, u travagliu è u cummerciu.
U primu tunnellu in Svizzera hè statu custruitu in u 1707 per facilità u passaghju sopra u Massif Gotthard in l'Alpi. Dapoi, sò stati custruiti più strade, ferrovie, vie navigabili è tunnel di mantenimentu, per un totale di 2000 chilometri di lunghezza .
In l'anni 1880, i Svizzeri cuminciaru à custruisce una linea di furtificazioni in l'Alpi per l'esercitu per ritirassi è difende u so paese contr'à una invasione straniera. In a Siconda Guerra Munniali hè stata aghjunta una reta di tunnelli militari è bunkers .
Duranti a Guerra Fridda, in u 1963, a Svizzera s'impegna à furnisce bunkers per tutti i citadini per piglià rifughju in casu d'attaccu nucleare. À un certu puntu, ci era stimatu 300 000 rifugi di cascata . Dopu à a Guerra Fredda, parechji di i bunkers in l'Alpi eranu cunsiderati obsoleti. Certi sò stati riaperti cum'è alberghi è musei, o anu trovu altri usi.
Vastu Mercatu d'Oru di Svizzera
A Svizzera hè unu di i più grandi mercati d'oru fisicu in u mondu. Ùn hè micca assai cunnisciutu per quessa, perchè a discrezione hè unu di i servizii chì facenu stu mercatu attraente.
Prima di l'anni 1930, u sicretu bancariu era una regula micca scritta in Svizzera. Sta regula hè stata cunsacrata in a legislazione in u 1935 , chì, inseme à a neutralità pulitica , hà fattu e banche svizzere attraenti per i capitali stranieri: valuta, depositi bancari è oru.
Quandu in u 1968 u Gold Pool hà colapsatu è u London Bullion Market chjusu per duie settimane , i banche svizzere anu reagitu in modu aggressivu per pruvà à piglià a parte di u mercatu di Londra. A capacità di raffinazione hà cuminciatu à trasfurmà da Londra à a Svizzera. Attualmente, ùn ci sò micca raffinerie accreditate London Bullion Market Association (LBMA) in u Regnu Unitu, mentre chì in Svizzera ci sò quattru giganti: Valcambi, PAMP, Argor-Heraeus è Metalor.
Ogni annu, circa 2000 tunnellate d'oru passanu attraversu e raffinerie svizzere, misurate da l'importazione è l'esportazione d'oru non monetaria.
Accantu à e volte di e raffinerie, ci sò volte di banche cummirciali ² , cumpagnie di logistica sicura ( Brinks , Loomis , Malca-Amit , etc.), è a banca centrale svizzera. Inoltre, dopu à a Guerra Fredda, parechji bunkers militari in l'Alpi sò stati vinduti à cumpagnie di volte di niche chì custruianu stanze di almacenamento per metalli preziosi è altri oggetti di valore in i caverne profonde.
Ùn ci hè micca un scambiu d'oru centralizatu in Svizzera, cusì tuttu u cummerciu hè fattu fora di a banca . Perchè uni pochi di grandi banche di lingotti svizzeri anu a so sede in u centru di Zurich, una rifarenza corta spessu usata à u mercatu d'oru svizzero hè "Zurich". Tuttavia, questu pò esse ingannatu postu chì micca tutte e cummerciu fisiche sò cuncentrate in Zurich. Per esempiu:
- Ci sò raffinerie in u sudu di a Svizzera è in l' Occidenti .
- Brinks hà volte d'oru in Zurich, Ginevra è Chiasso. Malca-Amit hà volte in Zurich è Ginevra. Loomis m'hà dettu chì "puderà almacenà l'oru in tutta a Svizzera".
- Numerose altre volte ponu esse truvate in vechji bunkers militari in l'Alpi à traversu u Sud.
- I rivenditori di vendita è i cassette di sicurezza sò in tuttu u paese.
- Parechji orologi sò in Occidente.
È, cum'è avemu vistu quì sottu, l'oru monetariu hè (normalmente) almacenatu in Berna.
Ufficialmente, i lochi domestici di almacenamentu d'oru di a banca centrale svizzera ( Schweizerische National Bank , SNB) sò un sicretu di statu. In April 2013, SNB hà revelatu chì u 20% di e so 1.040 tunnellate d'oru hè almacenatu à u Bancu d'Inghilterra, u 10% hè in u Bancu di u Canada, è u 70% hè tenutu in u paese " in i so propiu vault ". E dumande in u parlamentu nantu à i lochi di almacenamentu domesticu ùn sò micca risposti per ragioni di sicurezza . Indipendentemente da i lochi di e volte, a SNB cunfirma chì hà almacenatu l'oru per i banche cintrali stranieri .
A Banca Centrale Svizzera hè a principale cripta d'oru in Berna
Ci hè una quantità considerableu di evidenza chì a maiò parte di l'oru di SNB hè sempre stata guardata in Berna. Una fonte impurtante chì aghju utilizatu per a mo ricerca hè un libru publicatu da SNB in u 2012, celebrendu u 100 anniversariu di a so sede in Berna. U titulu di u libru hè "Die Schweizerische Nationalbank in Bern Eine illustrierte Chronik" (DSN in seguitu).
Quandu a SNB hè stata eretta in u 1907, hè statu decisu di custruisce duie sedi centrali per sparghje u bilanciu di u putere. Unu in Berna, u centru puliticu è a capitale di a Svizzera, è unu in Zurich, u centru finanziariu. La SNB era divisa in trè dipartimenti, di cui u dipartimentu I è III si sò stallati in Zurich. U dipartimentu II in Berna hà pigliatu a rispunsabilità di tutte e questioni riguardanti i biglietti di banca, a gestione di e riserve d'oru (a ricezione, a spedizione è u almacenamentu di lingotti d'oru è muniti), è i tratti cù l'amministrazione federale.
A sede in Berna in Bundesplatz 1, cù a so volta d'oru in u sotano, hè stata finita in u 1912. Si trova in a cità vechja accantu à u Palazzu Federale chì accoglie u Parlamentu Federale è u Cunsigliu Federale.
Dopu chì a SNB si stabilisce nantu à Bundesplatz, hà attrattu banche cummirciali cù interessu puliticu è finanziariu in a zona. In Google Maps mostra chì a SNB hè sempre circundatu da banche cummerciale. Avè banche in vicinanza pò esse facilitatu i tratti d'oru di SNB in Berna.
Finu à a Siconda Guerra Munniali, Berna hà conservatu u so postu cum'è un centru d'oru monetariu. In l'anni 1990, una cumissioni hà investigatu u rolu di SNB in a Siconda Guerra Munniali in quantu à i tratti d'oru cù u bancu cintrali tedescu ( Reichsbank ). U rapportu finali revela chì durante a guerra parechji banche cintrali avianu usatu a volta di SNB. I seguenti tavulini mostranu i dipositi di a Reichsbank à SNB, è à quale entità a Reichsbank hà vendutu. Claramente, questi dipositi è cumerci sò stati fatti in a volta di SNB in Berna.
Duranti è dopu à a Siconda Guerra Munniali, e riserve d'oru di SNB anu aumentatu significativamente. Ciò chì ùn hè micca citatu in DNS hè chì pocu dopu à a guerra, l'edifiziu principale hà passatu duie rinuvazioni.
In u 1946, u primu pianu di u sotano hè statu mudificatu, secondu l' archiviu di l'edificazione di a cità di Berna . Nisun dettagliu di a rinuvazione hè dispunibule publicamente, ma datu chì e riserve d'oru di SNB si sò gonfiate è a volta era in u sotano di l'edificiu, pudemu assume chì a volta hè stata rinnuvata. In u 1951 è u 1952 hè statu custruitu un refuggiu antiaereo sotterraneo ( luftschutzkeller ). U stessu architettu chì hà rinnuvatu a volta in u 1946, Otto Brechbühl, hè statu ingaghjatu per custruisce u refuggiu.
Ma hà custruitu un refuggiu, o aghjunghje piani extra à a volta?
L'autori di DSN State Department II avianu bisognu di spaziu in l'anni 1950. "Nove casseforti sò stati installati à l'iniziu di l'anni 1950", scrivenu, chì puderanu riferite à u travagliu di Brechbühl. À a fine di l'anni 1950, "u cash desk principale hà ancu dumandatu un uffiziu di lingotti sotterranei trà l'edificiu principale è u Bundeshaus Nord [l'edificiu à u latu est di l'edificiu principale induve SNB affittava l'uffizii] per u trasportu è l'imballaggio di l'oru".
L'autori di DSN, sicuru, ùn ponu micca esse cumpletamente veri. I dettagli di sicurezza è altre informazioni nantu à a volta deve esse dissimulati.
Sopra hè un disegnu di u bastimentu da u 1960 pigliatu da DNS. Mostra l'edificiu principale à a diritta, un segmentu di u Bundeshaus Nord à a manca, è (in blu) l'uffiziu di lingotti di novu pianificatu. Pudemu ancu vede u refuggiu ( luftschutzturm ) in linee punteggiate.
In u disegnu, u refuggiu hè marcatu cum'è "torre di raid aereo". A parolla "torre" implica chì ci sò parechji piani. Curiosamente, i compartimenti più bassi di u refuggiu ùn anu micca pianu, chì indica chì u disegnu hè incompletu. Allora perchè u disegnu ùn mostra micca tuttu u rifugiu ? Perchè u refuggiu hè più di 15 metri di prufundità? Perchè hè solu u refuggiu disegnatu in linee punteggiate? Chì ci hè cusì speciale in questa struttura?
Sicondu DNS, l'uffiziu di lingotti hè statu custruitu da u 1961 à u 1963, un rinnuvamentu chì ùn hè micca registratu in l'archiviu di l'edificiu di a cità di Berna. U mutivu perchè i dui registri sò incompleti hè u sicretu. Aghju pruvatu à ottene piani, disegni è permessi di custruzzione da a rinuvazione in 1946, 1951-1952, 1961-1963, è tutti l'altri chì seguitanu, da l'archiviu di l'edificazione è da l'archiviu propiu di a SNB. Senza eccezzioni, m'hà dettu chì tutti i documenti sò classificati cum'è "SECRET" o "sensibili", è ùn ponu micca vede.
Hè assai prubabile chì e linee punteggiate in u disegnu sopra ùn mostranu micca un refuggiu, ma l'entrata da l'uffiziu di lingotti à una volta custituita da parechji piani chì si stende sottu à u vechju sotano è fora.
Per un fattu, a volta hè più grande di ciò chì hè indicatu nantu à u disegnu da 1960. In 2018 i ghjurnalisti Bluewin anu sappiutu vede i disegni da u dipartimentu di geoinformazioni di Berna . Quì sottu hè una screenshot di u video chì mostra un pianu di Bundesplatz. Un espertu cuncludi chì u sotano di SNB si estende à circa 10 metri sottu à a piazza. Nisun documentu (publicu) revela chì u sotano hè statu allargatu sottu à a piazza. Chì altru hè stata omessa?
Un pensionatu chjamatu Othmar Dillon, chì hà travagliatu in l'indagine cadastrale di Berna ( Amtliche Vermessung ), hà dettu à u ghjurnale Der Bund chì era statu in a volta in Bundesplatz 1 parechje volte dapoi l'anni 1970. Ci hà vistu l'oru. Sicondu Dillon, a volta hà righjuntu u nivellu di u fiumu Aare, chì significaria chì hè 40 metri di prufundità in totale. Sicondu u numeru di piani custruiti, è a nitidezza di a memoria di Dillon, a volta d'oru puderia esse sin'à 10 000 metri quatratu.
L'articulu di u 2008 chì citava Dillon hè statu persu da l'internet ma Der Bund m'hà datu l'appruvazioni per ripubblicà ( scaricatu quì ). Aghju verificatu cù a basa di dati di i residenti di Berne è Dillon esiste veramente. Sfortunatamente, ùn aghju micca pussutu cuntattà cù ellu.
Altre fonti sustene chì a volta in Bundesplatz 1 hè grande. In u 2013, un ghjurnalistu di SRF hà permessu di filmà l'oru monetariu di SNB. Quì sottu hè una screenshot di u video chì hè statu publicatu .
U video hè assai prubabile da l'internu di a volta in Bundesplatz 1, è micca qualchì altra volta. U fotografu Martin Ruetschi hè statu permessu di entre in a volta di SNB in Berna in u 2001 ( dopu à spinghje per deci anni ). Se unu paragunà i ritratti di Ruetschi (vede sottu) cù u video, tutti dui mostranu i stessi racks per l'oru è i stessi pavimenti. Eliminazione di più dubbitu hè una copia di a serie di Ruetschi in DNS.
Ruetschi hà dettu ch'ellu hè statu "guidatu à traversu un longu labirintu di corridori è infine à traversu l'epassi porta di a volta" prima di pudè piglià e ritratti. Sembra chì ci sò più di dui piani in u sotano.
U carrettu elevatore in u video di SRF revela chì deve esse un ascensore pesante finu à a volta. I carrelli elevatori stessi ponu pisà parechje tunnellate perchè usanu contrappesi per a carica chì portanu nantu à a forchetta. Osservà l'ultimu disegnu di u 1960 è l'imaghjini recenti da Google Street View mi fa pensà chì ci hè un ascensore vicinu à l'entrate per i camion blindati in u latu sudu di l'edificiu, chì porta à l'uffiziu di lingotti è i piani sottu. Giustu induve si trova a "torre di rifugiu".
U forklift cunfirma ancu chì questu hè una volta grande è attiva, chì guarda l'oru micca solu per a SNB, ma ancu per i banche cintrali stranieri è u Bancu per i Pagamenti Internaziunali (è i banconi svizzeri ).
Nantu à u situ web di u Bank for International Settlements (BIS), dicenu chì offrenu banche cintrali, " scambiu di locu d'oru, custodia è liquidazione: loco Londra, Berna o New York ". A riferenza à una volta in Berna, chì a BRI usa dapoi l'anni 1930, deve esse in Bundesplatz 1.
In l'anni 1970, a SNB cuntinuò à espansione a so presenza in Bundesplatz. In u 1971 hà compru una prupietà à u nordu di l'edificiu principale: u Kaiserhaus . A causa di i stretti codici di pianificazione in a Città Vecchia, a SNB hà avutu à pensà à un cuncettu di custruzzione in linea cù i bisogni estetichi è funziunali di a cità, è ancu i soi. Hè statu decisu chì a terra è u primu pianu di u Kaiserhaus sò stati affittati à i buttreghi. I piani superiori puderanu esse aduprati per uffizii è altri scopi. Un sotano hè statu ancu custruitu. "U travagliu più difficiule era in u sotano", scrive l'autori di DNS.
Ci hè una foto di un tunnel chì cunnetta l'edificiu principale è Kaiserhaus in a pagina 90 di DNS. U pianu di u tunnel pare esse coperto cù plastica molle, però, chì ùn hè micca adattatu per un carrettu. Ùn pensu micca chì ci hè una volta d'oru sottu à u Kaiserhaus.
Bunker Federale di Kandersteg
In u 1999 , i ghjurnalisti svizzeri anu scupertu chì u guvernu avia urganizatu una facilità di cummandu classificatu vicinu à Kandersteg in l'Alpi, 40 chilometri à u sudu di Berna, per ammuccià durante un attaccu nucleare. Dapoi u 2004 , e coordenate precise di a facilità sò publicamente cunnisciute.
Per quasi duie decennii ùn hè stata scritta una parolla annantu à l'oru chì era almacenatu in u bunker chjamatu "K20". Dopu, in 2018, u ghjurnalistu indipendente Henry Habegger hà dettu chì K20 incorpora ancu una volta SNB. E persone familiarizati cù a materia anu spartutu cù Habegger chì quandu u K20 hè statu custruitu, SNB hà pigliatu l'uppurtunità di acquistà una volta di bombe nucleari per e so riserve d'oru. K20 hà spaziu per 6 000 tunnellate d'oru. E persone chì campanu in Kandersteg anu vistu spessu camioni blindati chì passanu attraversu, scortati da veiculi di l'armata in piena marcia, cumprese mitragliatrici.
Sicondu a mo analisi, tuttu l'oru in a volta in Berna hè statu spustatu in Kandersteg, ma tornerà in pochi anni. Eccu perchè.
In ferraghju 2015 , un vastu prughjettu di custruzzione hà cuminciatu à rinnuvà l'edificiu principale di SNB è u Kaiserhaus in Berna. À u mumentu di a scrittura, u bastimentu principale hè finitu (tuttu sopra à a terra), ma a custruzzione di Kaiserhaus hè sempre in corso. Quì sottu sò l'imaghjini di u rinnuvamentu da Google Street View, Maps è Earth pigliate in 2017 è 2022.
Una fence bianca hè visibile intornu à u Kaiserhaus (à Amthausgasse ) è davanti à una di l'entrate per i camioni blindati in u latu sudu di l'edificiu principale. Inseme cù altre evidenza, questu mi dice chì a volta hè fora di serviziu.
Unu, un ghjurnalistu svizzeru chì m'hà aiutatu durante a mo ricerca – preferisce stà anonimu – hà parlatu à unu di i direttori di a SNB in una cena di media in 2016. In quantu à a rinuvazione, u direttore li hà dettu chì, "pudete suppone chì l'oru hè à un puntu. locu sicuru". Hè statu dettu chì l'oru hè statu spustatu per a rinnuvazione.
Dui, in 2015, a tribunale austriaca di cundizzioni hà dichjaratu chì OeNB – allora è avà chì almacenava 6 tunnellate d'oru in Svizzera – avissi un accessu limitatu à audità u so metallu in Svizzera per via di u travagliu di rinnuvamentu in u depositu finu à u 2018. Dopu l'auditu di rinnuvamentu puderia piglià locu nurmale. I primi prughjetti di SNB eranu chì a rinuvazione seria finita a fini di u 2018 . (In un articulu dopu, mustraraghju più evidenza chì 6 tunnellate di OeNB in Svizzera sò attualmente in una volta SNB, è altre 50 tunnellate sò destinate à una volta SNB.)
Cunclusioni
Ùn pò esse una coincidenza chì l'OeNB hà un accessu limitatu à a so volta SNB in Svizzera, a Bundesplatz 1 hè rinnuvata in u stessu tempu, è una storia annantu à una volta d'oru attiva in Kandersteg spunta in i media svizzeri à u listessu tempu. Normalmente, l'oru di l'OeNB, l'oru di l'altri banche cintrali stranieri, l'oru di u BIS, è a maiò parte di l'oru di SNB sò in Bundesplatz 1, ma per via di a rinuvazione hè stata spustata in K20.
Concludemu chì SNB preferisce mantene a maiò parte di u so oru in Berna, perchè storicamente questu hè a volta principale. Dopu à a Siconda Guerra Munniali, quandu e riserve di a SNB sbulicanu, e volte puderianu esse custruite in ogni locu in Svizzera, sempre SNB hà decisu di ingrandà a volta in Bundesplatz.
Inoltre, u fattu chì l'oru di l'OeNB in Kandersteg serà rimbursatu à Berna, mi dice chì l'oru propiu di SNB serà tornatu ancu (o almenu ciò chì era almacenatu in Berna prima). Perchè rinvià l'oru d'OeNB ma micca l'oru svizzero ? Se a volta in Kandersteg, mente chì pò cuntene 6 000 tunnellate, era superiore à quella di Berna, SNB puderia avè dettu à OeNB chì a volta hè stata spustata in permanenza. I novi cuntratti di custodia puderianu esse firmati, è l'Austriaci puderianu avè un accessu cumpletu per audità u so oru in Kandersteg. Ma ùn hè micca ciò chì hè accadutu. Micca in 2015 quandu a rinuvazione in Berna hà iniziatu, è micca in 1999 quandu K20 hè stata finita.
Pò esse SNB hà ancu una volta in Zurich è in altri lochi ? Iè. Ci hè pocu evidenza chì qualchissia di queste volte ghjucanu un rolu significativu in l'almacenamiento di metalli chì appartene à SNB, banche cintrali straniere è BIS. Inutile di dì, aghju da rapportu in cunseguenza s'ellu truvu novi evidenza.
U rinnuvamentu in Berna hè avà finitu in u 2024 . Allora, o ghjustu prima, l'oru pò esse rimbursatu à Bundesplatz 1. OeNB avarà un accessu di auditu nurmale, è mandarà altre 50 tunnellate in Svizzera.
Ogni spazii è dumande rimanenti seranu indirizzati in u mo articulu dopu ("Perchè u trasferimentu d'oru monetariu d'Austria in Svizzera hè ritardatu") quì nantu à Gainesville Coins.
Notes
-
L'infurmazioni nantu à a storia di e cantine di Berna sò basati soprattuttu nantu à a cumunicazione privata cù l'archeolugu Armand Baeriswyl, Lecturer in Archeologia Medievale è Moderna à l'Università di Berna.
-
Diversi banche cummirciali anu volte in u centru di Zurich, cum'è Zürcher Kantonalbank è Bank Julius Baer , chì almacenanu l'oru per back ETFs (fonte: Ronan Manly da Bullionstar ). Ci sò ancu grandi volte d'oru vicinu à l'aeroportu di Zurich in un magazzinu cunduitu . Dui banche cummirciali chì anu a so sede in Berna, Valiant Bank è Berner Kantonalbank (BEKB), anu divulgatu di avè volte sotterranee sottu à i so edifici in Bundesplatz, ancu s'ellu parenu esse principalmente aduprati per cassette di sicurezza. Da Berner Zeitung in 2020 (Google Translate):
E duie banche di Berna, Valiant è Berner Kantonalbank, anu ancu a so sede in Bundesplatz in u centru di Berna. E volte cù i lockers di u cliente sò situati in i soterrani di i dui banche, cum'è u portavoce di Valiant Marc Andrey è u portavoce di BEKB Florian Kurz.
Tyler Durden Dum, 17/07/2022 – 12:30
Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/commodities/swiss-central-bank-moved-its-gold-berne-federal-bunker-kandersteg u Sun, 17 Jul 2022 16:30:00 +0000.