Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Quanta saviezza in u rettore Polimeni

Quanta saviezza in u rettore Polimeni

Ciò chì si babbled nantu à Israele in certi circoli universitari? L'affaire Sapienza et au-delà. Lettera di Marco Orioles

Caru direttore,

Confessu ch'e aghju fattu un suspiru di sollievu dopu avè lettu ciò chì u Senatu Accademicu è u Cunsigliu di Amministrazione di a Sapienza pusonu in biancu è neru, dicendu un fermu no à quelli chì dumandavanu – è dopu, avè ricevutu a negazione, si spulanu a so rabbia cum'è tutti sapemu da avà, cù e mani – u boicottu di a cullaburazione scientifica cù l'università israeliane.

Il m'a été comme un baume de lire cette invitation adressée aux « membres de la communauté scientifique à défendre le caractère universaliste et gratuit de la recherche scientifique, qui constitue la condition de son existence même et la prémisse nécessaire pour qu'elle se transforme en un Strumenta di incontri pacifici, di scambiu è di cunniscenza trà i populi è e culture ".

U rettore Polimeni è u Senatu di a prima università di a capitale cuntinueghjanu dunque malgradu l'intimidazioni ricevute chì rapprisentanu u culmine di una stagione cusì infelice per a nostra educazione superiore da spinghje parechji studienti ebrei – cum'è Repubblica hà scrittu qualchì ghjornu fà – micca Ose di apparisce più in aula.

Ùn si prisentanu più quì, perchè sò oghji affollati di pari impregnati di propaganda è sguazzati di tanta odiu chì si scurdanu ch'elli sò parte di una cumunità, quella universitaria, chì si deve guarì l'odiu è micca alimentallu, è cù un recette appelée science et culture qu'elle ne saurait, sous peine de son propre objet, être en otage de préjugés partisans complètement incompatibles – Sapienza dixit – avec l'étreinte universaliste que les universités et les savoirs qu'elles produisent comme mission spécifique créent parmi les pays, les peuples et les civilisazioni.

I ponti è micca i mura, dicenu i pontifici dapoi qualchì tempu, ma per certi, i tempii di a cunniscenza chjamati università devenu alzà barriere altissime per isolà i gattivi. Li sò dumandati à piglià partiti, chjappà à u ventu di u mumentu, è culpisce cù l'esclusione è l'estigma quelli chì ùn s'alineanu micca cù i so valori particularisti, in questu casu a credenza chì in a cusì chjamata Terra Santa ci hè solu un turmentu. è una sola vittima, vale à dì, un populu sanu – i Palestiniani – chì soffrenu da a vulintà o piuttostu u disegnu d'un altru populu crudele è feroce à u puntu di ricurdà l'infami Nazis.

Per furtuna, in Roma, ci sò quelli chì sà dì micca à u diktat di quelli chì vulianu fà tali teoremi verità assolute è soprattuttu una ragione per tagliate e relazioni cù i culleghi israeliani è ebrei indigni , credenu da l'altitudine di u so propiu. purità, per esse onoratu da una cullaburazione o u nostru salutu.

Ma a pruvidenza truvata in Roma, sfurtunatamenti, manca in Turinu è in Pisa induve, in un tentativu di interrompe e rilazioni cù i Ghjudei, si aggrappavanu à a retorica di u duppiu usu.

Cù una mozione appruvata duie settimane fà, u Senatu Accademicu di a Normale hà dumandatu à u nostru Ministeru di l'Affari Esteri di "riconsiderà a chjama scientifica 2024" in quantu à a cooperazione scientifica cù l'università israeliane. Per u rettore Luigi Ambrosio hè necessariu in particulare "di prumove una riflessione annantu à u risicu di u "duale usu" – civile ma potenzialmente militare – di certe ricerche" chì sicondu u Magnificu coprerebbe "micca solu l'area strettamente scientifica". , ma ancu quella industriale è tecnologica ".

E malgradu a negazione di a Farnesina di i scopi militari in l'Avvisu sopra citatu chì parla ancu di "tecnulugie per a salute di a terra" è per u trattamentu di l'acqua, per a Normale prevale u risicu di violazione di "Articulu 11 di a nostra Custituzione", chì deve dà. noi a parolla finale nantu à s'ellu piantà di risponde à u telefonu à l'Israele.

Un prublema simili hè statu suscitatu à l'Università di Bari : ancu quì ùn volenu purtassi u cascu cù a Stella di David è dunque eccu u rettore Stefano Bronzini chì spiegà à Il Foglio dui ghjorni fà nantu à a "discussione chì avemu avutu in una sessione di u Senatu Accademicu (durante a quale) avemu nutatu chì nisun ricercatore vulia participà à a chjama di Maeci ".

Tuttavia, quandu u ghjurnalistu hà ricurdatu à Bronzini chì l'Università ch'ellu conduce include 14 prughjetti di ricerca spartuti cù l'istituzioni di ricerca iraniani (in Turinu ci sò 16), u rettore diventa vergogna, nega chì Bari hà boicottatu qualcunu, ma ammette chì "l'unicu A scelta chì mi sentu. Aviu avutu à fà era di lascià, cum'è rettore, a fundazione Med-Or di u gruppu Leonardo, attivu in difesa è aerospaziale.

Ma a saga – o u sàbbatu, chì hè forse megliu – ùn hè micca finita perchè ancu à u Federico II di Napuli, dopu à l'occupazione di u Rettore, u rettore, Matteo Lorito, hà dettu ch'ellu era dispunibule – scrive u Corriere della Sera – ". di dimissioni da u cumitatu di a Fundazione Med-Or è indirizzà a dumanda di i studienti per finisce a cullaburazione trà Federico II è l'Università Al-Quds di Ghjerusalemme à a prossima riunione di u Senatu Accademicu ".

Aghju da cuncludi, direttore, chì ùn ci sò più i rettori è l'università di u passatu. Ma poi ripensu à Pulimeni è à Sapienza è, incuraghjitu, cuntinuu à crede chì ùn hè micca tuttu persu.

D’altronde, direttore, ùn hè micca a Sapienza quellu locu induve una quindecina d’anni fà a cunferenza prevista da un certu Ghjiseppu Ratzinger s’incontrava cù tantu sustegnu à mezu à i studienti ch’ella spinse u pontifici tandu à rinunzià ?


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/universita-collaborazione-atenei-israele/ u Thu, 18 Apr 2024 06:04:55 +0000.