Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U casu Esselunga di a relazione difficiuli trà i sindicati è i travagliadori di grande scala

U casu Esselunga di a relazione difficiuli trà i sindicati è i travagliadori di grande scala

Les ouvriers d'Esselunga à l'époque de Bernardo Caprotti ne furent ni vaincus ni perdants. À u cuntrariu, era quella parte di u sindicatu chì pensava pussibile di utilizà i fatti, ancu s'ellu deplorable, circandu di elevà in un sistema, in u disinteressu generale di i travagliadori impiegati in quella impresa senza riesce cusì à avè un impattu nant'à realità. L'analisi approfondita di Mario Sassi, autore di i Blog-Notes

Comme prévu, le livre de Giuseppe Caprotti fait ressortir d'autres lectures, je crois bien au-delà de l'intention de l'auteur. Certi frasi, estrapolati da u cuntestu narrativu, pesanu cum’è massi, risicheghjanu, dopu à qualchì tempu, apparissi pruvucanti è offensivi micca tantu per e traiettorie è l’ugettivi di a storia ma per a sfruttamentu à quale si prestanu. Gabriele Arosio, pastore di a chjesa evangelica baptista di Bollate, raccoglie alcune anecdote di u libru per abordà un tema ricurrente in a storia di Esselunga : a cultura di u travagliu è l'attitudine à i sindacati è cunclude u so cummentariu : " Certamente amertu è presagiu. di u destinu di u figliolu chì hè statu cacciatu, umiliatu, perseguitatu è fattu l'ughjettu di stalking durante a longa prucedura legale dopu à a rimozione hà patitu una grande sofferenza. Ma certi silenzi trà i perdenti pesanu assai è in fine distrughjenu ".

Hè difficiuli di affruntà un tema cusì cumplessu in a storia di una saga di famiglia cuntata da unu di i protagonisti cum'è Giuseppe Caprotti. A terza edizione di "Falce è Carrello" (a storia di Esselunga cuntata da Bernardo Caprotti cù l'epica scontru cù Coop) esce in u 2007, cù l'aggiunta di un subtitulu eloquente "In memoria di un omu chì ùn pò difende. " inseme à l'attesa intervenzione di Marina Caprotti, a figliola chì hà ereditatu a cumpagnia. Era chjaru chì, à u livellu umanu, l'accusazioni pisanti contr'à u babbu di u primu, incapace per ragioni evidenti di risponde, ùn lasciavanu micca indifferenti l'ultimu. In quantu à mè, cercu di stà nantu à u tema prupostu da Arosiu. Hè certamente vera chì Bernardu Caprotti avia un parè assai pessimu di i sindicati è ch'ellu hà pruvatu in ogni modu à sbattà a so iniziativa. Cum'è, deve esse ricurdatu, una grande parte di l'imprendituri, grandi è chjuchi, in distribuzione cummerciale à u mumentu.

Il faut toutefois préciser que son concept d’entreprise et de travail, bien qu’il soit diamétralement opposé à celui exprimé par une bonne partie des syndicalistes qu’il s’est retrouvé devant, s’accordait en grande partie à la pensée de la grande majorité des travailleurs d’Esselunga. È questu, più chè à a "paura" è u prufilu di u caratteru extrapolatu da e dichjarazioni cuntenute in u libru, era duvuta à a forza è a crescita cuntinuu di a marca, l'assunzione, u rispettu di i cuntratti, a gestione è u sviluppu di a marca. carriere internu, i salarii (certamenti trà i più alti in u settore), l'implicazione è l'orgogliu di appartenenza chì anu carattarizatu una longa fase di a vita di Esselunga. Trivializing tuttu questu extrapolendu una frase hè un primu sbagliu seriu.

Arosiu parte dunque da un preghjudiziu, pigliendu per scontru ciò chì ùn hè micca pigliatu per scontu. Les ouvriers d'Esselunga à l'époque de Bernardo Caprotti mais aussi ceux qui voyaient son fils Giuseppe coprotagoniste (certainement différents par style et par caractères) ne furent pas vaincus ni perdants. À u cuntrariu, era quella parte di u sindicatu chì pensava pussibile, in un cuntestu di debule urganisazione, relazioni di putere sfavore è grande crescita di a marca, per aduprà fatti, ancu s'è deplorable, circannu di elevà in un sistema, in disinteressu generale (chì hè un'altra cosa chè a paura) di i travagliadori impiegati in quella cumpagnia senza pudè cusì avè un impattu nantu à a realità.

U prufessore. Zamagni, anzianu presidente di l'Agenzia per u Terzu Settore è, finu à l'annu passatu, presidente di l'Accademia Pontificia di Scienze Suciali, hà definitu quellu mudellu, impurtatu da multinaziunali è sempre presente in parechje realità, cum'è "Totalisimu Corporate", vale à dì a capacità di una sucietà chì include una leadership forte, valori chì anu e so radiche in u territoriu o in a cultura corporativa, un cunsensu quasi tutale è risposti cuncreti à i bisogni. Un sistema chjusu chì esclude mudelli sindicali cunflitti o debuli chì pensanu di pudè sceglie u terrenu per a cunfrontu. Oghje, altre cumpagnie anu ancu sviluppatu metudi di gestione di u travagliu è sistemi chì ponu include o escludendu (de facto) sindicati. Tandu, a divisione era ancu più chjara. L'estremi in u campu, in u settore, sò stati occupati da Esselunga da una parte chì shunned u rapportu cù u sindicatu è Coop, da l'altru chì a nutriva. Per i primi, i scontri cù u sindicatu, se micca in i tribunali, sò stati ridotti à u minimu. Tuttavia, questu ùn hà micca impeditu una gestione eccellente di i travagliadori da a gestione di e risorse umane di a cumpagnia. Per u sicondu, a mancanza di una frontiera chjara trà e diverse rispunsabilità, in quelli anni, spessu purtava cun ella costi è prublemi chì, ancu oghje, complicanu a gestione in certi cooperative. Trà issi estremi ci era u restu di u settore… Hè chjaru chì l'approcciu d'Esselunga era (è hè sempre, ancu senza u capimachja anzianu) un accostu chì tende à escludiri è marginalizà quelli chì ùn sparte micca i so scopi è l'attitudini.

U sociologu Renatu Curcio avia tandu un scopu pricisu bè spressu in a so pruduzzione literaria. Ùn avia micca interessu o simpatia per u rolu di u sindicatu. Circava a cunferma di e so tese imprudenti. L'entrevista (micca solu in Esselunga) eranu solu un pretestu. L'obiettivu di Curcio era di dimustrà a similitudine di u mudellu urganisazione di i lochi apparentemente cusì sfarenti (in a so mente, assulutamente paragunabili) l'un à l'altru : prigiò, caserne è grande cummercializazione. Lochi guvernati da picculi gerarchie, culturalmente modesti è da a "cumplicità" di certi "internati", messu in carica d'altri, prima i so pari, indispensèvule per a gestione cullettiva di u situ. U secondu scopu era di identificà u prufilu di u cusì chjamatu novu "sugettu rivoluzionariu" chì, sicondu u sociologu, duverebbe rimpiazzà l'operatore di massa di l'anni 70 ch'ellu identificava in u grande cummerciante (a logistica è a piattaforma). i travagliadori, per furtuna per elli, ùn ci eranu ancora è ùn eranu micca nantu à u radar di u sociologu) fastidiati da u « patronu » è da i patroni, integrati in una ghjerarchia custruita da quì sottu è fatta di travagliadori disposti à trasfurmà si in « cani di guardia di u maestru". È l'ultimu, ma micca menu, in cunfurmità cù l'isteria consumista di u "cliente" in fila à a cassa. Una realità grottesca è imaginaria chì avia bisognu, per esse credibile, di elevà in un sistema situazioni specifiche di ripressione per custruì tandu una narrazione « rivoluzionaria » in linea cù l'idee strane di u caratteru.

Curcio è altri eranu dunque "passiunati" per l'effetti, esagerendu fatti è avvenimenti chì s'eranu accaduti ma chì, precisamente per via di u so picculu numeru in relazione à u numeru di impiegati implicati è à a mancanza di sulidarità generata, ùn anu dimustratu chè gravi errori in a gestione di u persunale. que certaines déclarations de Caprotti lui-même rapportées dans le livre amplifient. I termini è i slogans creati in quellu cuntestu ("mambruccu" per indicà u dulore in culo sindicalista o "ci piace più Caprotti a testa in giù" da l'altra parte) piuttostu chè sfruttarli oghje, li lasciaria à u forcing pesante di quelli anni.

Hè chjaru chì un mudellu d'urganisazione cum'è quellu di a grande distribuzione chì si basa nantu à l'esigenti orari di ogni ghjornu, nantu à u muvimentu di merchenzie nantu à i scaffali, nantu à i flussi di entrata di i clienti è nantu à i so bisogni, hè assai più cumplessu à struttura chè. un dipartimentu industriale induve i ritmi è i tempi di travagliu sò dettati da l'ugettivi di a produzzione è e macchine. U tippu di travagliu necessariu in u cumerciu di u cumerciu à grande scala necessitava (poi più ch'è oghje) rigidità urganisazione, rapidità d'esekzione, soprattuttu à u funnel di checkout è "obsessione" cù i costi cù tuttu ciò chì questu determina in termini di cunsequenze, spessu duru, in a gestione di e persone.

U cuntrattu naziunale, oghji à u mumentu, hè un pruduttu di sti cuntradizioni. Un testu obsolet, pigliatu in prestito da a cultura tayloristica industriale induve nè u cliente nè u serviziu ùn sò mai stati à u centru, chì à u cuntrariu rapprisentanu a specificità di u settore. È dunque ùn ci hè micca meritu, impegnu, travagliadore ma una omologazione cullettiva in discesa chì oghje ùn tene più. Questu hà furzatu i marchi à circundà continuamente, limitendu u putenziale participativu di e relazioni sindacali in a relazione di u travagliu è impediscenu in modu efficace a cunvergenza di interessi è dunque una sintesi muderna di negoziazione. I fenomeni repressivi, senza dubbitu esistenti, è, d'altra banda, e forme estreme di lotta chì risicheghjanu d'implicà i clienti da una banda è a gestione organizzativa di e butteghe da l'altra, chì carattirizzatu una modesta parte di l'anni 80 è L'anni 90 di u seculu scorsu pruducianu tandu un inevitabbile riflussu chì, in fatti, cunfinava u sindicatu, in una grande parte di a categuria, à un rolu marginali è nutariu di firmà prucedure di riduzioni di u persunale, accordi nantu à i salarii di l'impresa è pocu di più ma rende. inefficace da u puntu di vista di a so potenziale credibilità proattiva. A storia di a liberalizazione di l'orari è di l'intruduzioni di forme di flessibilità in entrata l'hanu messa definitivamente fora di l'azzione.

Ma u saltu di qualità chì tuttu u settore (imprese è sindicati) deve fà passa ghjustu quì. Da una visione muderna di u puntu di vendita, di a dinamica chì l’anima, di a prufessionalità chì u carattirizza. Da a versatilità è u travagliu chì esige per rializà. Da l'impurtanza di u chjamatu "cliente internu". Indipendentemente da quandu è cumu serà u prossimu CCNL, solu partendu da u puntu di vendita è a so dinamica hè pussibule di ricustruisce u novu perimetru è u rolu di rapprisintazioni. Da capisce a quantità è a qualità di u travagliu necessariu, a so ricunniscenza è u ligame cù a prestazione di l'impresa è dunque u rolu di negoziazione di l'individui in carica. Benessere cuntrattuale rinnuvatu, prufessionalità, implicazione, cuntribuzione à i risultati è qualità di serviziu di u cliente. L'uriginale di l'accordu cullettivu cummerciale deve passà da quì. Altrimenti hè un testu inevitabbilmente destinatu à l'obsolescenza in un cuntestu di pseudo-antagonismu in decadenza inevitabbile.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/il-caso-esselunga-del-difficile-rapporto-tra-sindacato-e-lavoratori-della-gdo/ u Sun, 11 Feb 2024 14:08:06 +0000.