Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U 25 d’aprile è oltre, tutti l’errori di l’ANPI

U 25 d'aprile è oltre, tutti l'errori di l'ANPI

Perchè l'Anpi in Russia hè sbagliatu. Analisi di Giuliano Cazzola

In i primi anni di a postguerra, u generale cumandante di e truppe di l'occupazione tedesca in Italia, Albert Kesserling, dopu avè statu graziatu per ragioni di salute da una pena di vita, hà vulsutu dimustrà a so fede nazista immutata cù una dichjarazione chì hà suscitatu una onda d'indignazione: i taliani. avissi avutu erettu un munumentu à ellu. Hè rispostu da un grandu babbu antifascista è custitutivu, cum'è Piero Calamandrei, incaricatu da a cità di Cuneu di detta l'iscrizione nant'à u munimentu di a Resistenza. Calamandrei hè cunnisciutu per i so discorsi è articuli nantu à a Lotta di Liberazione è a Custituzione. Ma in quella occasione s’hè superatu scrivendu in parolle chì tutti sentenu frasi chì nimu avia mai intesu. U passaghju era indirizzatu direttamente à u ''dormitori Kesserling'' à quale i Taliani eranu disposti à dedicà un munumentu custruitu cù l'orrori di a guerra è cù l'eroisimu di i partigiani. Parolle chì ùn sò micca solu scolpite nantu à u marmaru, ma in a memoria di i taliani. L'ultima frase era un impegnu fattu ancu in nome di e generazioni future.

'' In ste strade s'è vo vulete vultà
ci truverete à i nostri posti
mortu è vivu cù u listessu impegnu
genti riuniti intornu à u munumentu
chì si chjama
Avà è per sempre
RESISTENZA''

Ciò chì resta d'un “ populu riunitu intornu à u munumentu '' in a cultura pulitica di l'ANPI, l'associu chì pretende di rapprisintà quellu muvimentu unitario chì hà cuntribuitu, à fiancu à e truppe alleate è e formazioni armata di u guvernu Badoglio, à liberà l'Italia. è per guarantisce à e novi istituzioni un postu in e nazioni demucratiche ? Longtemps, une attitude sectaire a prévalu dans cette entité morale (c'est là son profil juridique depuis 1945) qui s'est efforcée de confiner l'antifascisme à une pureté discriminante, pas seulement à l'égard des « nostalgiques » et de leurs héritiers. ma dinò contr'à e forze pulitiche demucratiche, chjamate da l'elettori à guidà u paese, ma sfarente da una certa manca dura è pura. Tant’è chì, in fine, ogni cumpunente, portatore di valori diversi da quelli prufessi da una manca sempre più estrema, finì per custituisce a so propria (antica) associu partigiana.

Ci era un tempu, dopu à a Secunna Guerra Munniali, in quale l'identità di l'antifascismu hè stata attraversata da u muru di a guerra fridda chì divisu micca solu l'Europa, ma i paesi individuali è ancu e famiglie. L'antifascismu riprisentava, dunque, – è l'ANPI era l'intermediariu – l'inclusione di u PCI in l'arcu custituziunale chjamatu. Ùn hè un casu chì Giorgio Bocca ricorda in a so biografia di Palmiro Togliatti chì u capimachja storicu di u PCI hà mostratu solu l'insignamentu di l'ANPI in l'otturale di a so giacca. Troppu longu hè stata lasciata à u PCI, una spezia di primura in a lotta di liberazione, chì cunviva cù una visione geopulitica di u muffa manichea : a causa di a pace è di l'antifascismu era da a parti di l'URSS, mentri l'OTAN era accusata. d'avè ancu riciclatu a diritta nazi-fascista in una chjave anti-cumunista. Le PCI a quitté la scène deux jours après (Achille Occhetto alla Bolognina) l'effondrement du mur de Berlin.

Natu cum'è una sezione italiana di u cumunismu internaziunale in u 1921, hà fiascatu à avè una vita autònuma – micca solu in Italia è malgradu tutte e distinzioni è i modi naziunali di u sucialismu – è s'hè prestu à cambià u so nome, quand'ellu hè mortu, per via di sè stessu. dissoluzione, u CPSU. Infatti l'anzianu PCI (almenu in a parti magiuritaria tandu) vulia alluntanassi ancu da u sucialismu aurupeu è mischiatu cù altri pezzi di i vechji partiti in un demucraticu genericu, privo di ogni ideulugia strutturata. L'ANPI ferma u guardianu di i valori antichi, chjusu ind'a ridutta d'un antifascismu utilizatu com'è arma di lotta pulitica, in a logica terza-internaziunalista, secondu a quale (vede u cusì chjamatu sucialfascismu) hè l'avversariu più insidiosu. quellu chì hè più vicinu à e vostre pusizioni. U Partitu Cumunista di I hè statu fundatu in Livornu in u 1921 perchè u PSI – ancu s'ellu era sottu à una dirigenza maximalista è prusuvietica – avia ricusatu di caccià i riformisti di Filippu Turati, cum'è a Terza Internaziunale di Lenin avia riclamatu. Riturnendu à l'ANPI, dopu à u 1989 è l'amnesia di u PCI, s'era ritruvatu senza amichi è punti di riferimentu è s'era statu custrettu à chjappà cù i nemichi di i nemichi : i storichi – l'USA, l'OTAN , l'Occidenti, i nemici. demucrazie liberali – eranu sempre in u campu è avianu allargatu a so zona di influenza chì era cunsideratu aggressivu in sè stessu. In u Kremlin ci era un satrapa, pegatu à u putere, chì, dopu à valse cù l'OTAN, era diventatu u so "rivale geopuliticu".

Hè in questa logica chì i presunti eredi di a Resistenza à u Nazi-Fascismu ùn anu micca capitu – dopu à l'aggressione russa di l'Ucraina – chì u pianu di Putin era animatu da i stessi ugettivi (naziunalismu, espansionismu in cerca di un "spaziu di vita". l'abusu di forza è cetara) chì avia purtatu Hitler à pruvucà a Siconda Guerra Munniali. Ùn si n’avìanu micca capitu chì a mancanza di sustegnu à quelli chì resistanu à l’invasore (è ricusanu di rende, cum’è s’ellu si trattava di a so rispunsabilità di “salvà a pace”, in periculu da l’aggressore) significava ancu una critica, avà da tandu, micca solu à l'Inghilterra di Winston Churchill chì ùn hà mai inchinatu à u nazismu ancu s'ellu, in u 1940, a so era una situazione dispirata), ma ancu à l'URSS di Stalin, chì, grazia à l'approvvigionamenti d'armi americani, ferma l'avanzata tedesca in Stalingrad induve a rivolta chì purtò l'Armata Rossa à Berlinu cuminciò, paghendu un tributu di 20 milioni di morti. Ma ci hè una altra pagina di a storia chì hè stata scurdata in i cumenti nantu à a guerra in corso. A resistenza à u Nazi-fascismu in Italia, Francia è altri paesi europei ùn principia micca in u 1943, ma in u 1936 in Spagna, quandu un colpu militare, sustinutu da Mussolini è Hitler, pruvò à sfondà a Republica.

Una terribili guerra civile hè stata seguita chì durò finu à u 1939, ghjustu à tempu per a Siconda Guerra Munniali. In difesa di a Republica, l'antifascisti sò ghjunti in Spagna da l'Auropa è l'USA (u battaglione Lincoln), dà vita à e Brigate Internaziunali (50 000 omi è donne chì si battevanu in e battaglie principali partendu da a difesa di Madrid). Ci era ancu parechji Taliani, cuscenti di ciò chì Carlo è Nello Rosselli dicianu : '' oghje in Spagna, dumane in Italia ''. L'innu di e Brigate Internaziunali cuntene ste parolle: "Semu nati in una terra straniera… ùn avemu micca persu a nostra patria. Oghje a nostra patria hè davanti à Madrid ''. Hè per quessa chì hè ghjustu à armà l'Ucraina. Oghje a nostra patria hè in Mariupol, cum'è ieri in Madrid, Londra, Stalingrado, Marzabotto, Saigon, Santiago di Chile.E in tutti i lochi induve ci era, cum'è Calamandrei hà scrittu annantu à u munumentu di Cuneo :

'' Un affare
ghjuratu trà l'omi liberi
chì i vuluntarii si sò riuniti
per dignità è micca per odiu
Aghju decisu di riscattà
a vergogna è u terrore di u mondu.

U stessu cuncettu riaffirmatu da u presidente Sergio Mattarella: "Da u "nostru" 25 d'aprile, à l'anniversariu di a data chì mette fine à l'ostilità in u nostru territoriu, vene un appellu à a pace. À a pace, micca à rende in faccia à l'arroganza ''.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/25-aprile-e-non-solo-tutti-gli-errori-dellanpi/ u Sun, 24 Apr 2022 18:25:43 +0000.