Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Spaziu, quì sò i costi è l’ugettivi di u telescopiu James Webb

Spaziu, quì sò i costi è l'ugettivi di u telescopiu James Webb

U telescopiu spaziale James Webb, eredi di u più famosu Hubble è u risultatu di a cullaburazione trà a NASA, l'Agenzia Spaziale Europea (ESA) è l'Agenzia Spaziale Canadese (CSA), hè stata lanciata in u spaziu. Tutti i dettagli

James Webb Space Telescope lanciatu in u spaziu.

U sabbatu 25 dicembre à 9:20 ora lucale in Kourou, u cohettu Ariane 5 hè partutu da u Centru Spaziale di Guyana, u portu spaziale europeu, per mette u telescopiu Webb in a so orbita di trasferimentu. U telescopiu hè statu sviluppatu sottu a guida di a NASA in partenariatu cù l'Agenzia Spaziale Europea (ESA) è l'Agenzia Spaziale Canadese (CSA). 27 minuti dopu à u decollo, u telescopiu s'hè separatu cù successu da u lanciatore.

Dopu qualchì ritardu è posponimentu, u telescopiu hè statu lanciatu cù successu u ghjornu di Natale. Cum'è Axios hà ricurdatu mesi fà, u sviluppu di Webb hè statu longu è pienu di scontri, ma questu ùn hè micca senza precedente in u settore spaziale.

À a fine di un viaghju di 29 ghjorni, u telescopiu spaziale più putente mai custruitu serà posizionatu in orbita intornu à u puntu Lagrange 2 per osservà e galaxie, pianeti, nebulose è stelle per sbloccare i sicreti di l'universu.

U scopu di Webb hè di guardà più in daretu in u tempu, ancu più di 13,5 miliardi d'anni fà. "James Webb principia un viaghju di ritornu à a nascita di l'universu", hà dettu a NASA à u mumentu di u decollo.

U VIAGGIU DI U TELESCOPIU JAMES WEBB

U telescopiu hè previstu di ghjunghje à a so destinazione finale, à 1,5 milioni di km da a Terra, circa 29 ghjorni dopu à u lanciu.

MANUVERE COMPLICATE

U lanciu di Webb hè solu u principiu di ciò chì serà una seria cumplessa di attività iniziali in i prossimi sei mesi. U terzu ghjornu, u scudu di u calore hà da cumincià à sparghje. U undecisimu ghjornu, u specchiu secundariu principiarà a so piazza. Trà u 13 è u 14 ghjornu u specchiu primariu di 6,5 metri di diametru è cumpostu di 18 esagoni serà assemblatu. Questu hè quasi trè volte più largu cà u riflettore principale di Hubble.

Ùn serà micca faciule, u capu di a NASA Bill Nelson hà ammissu: "Avemu da capisce chì ci sò sempre innumerevoli cose chì anu da travaglià è anu da travaglià perfettamente. Ma sapemu chì in grandi ricumpensa, ci hè un grande risicu. È questu hè tuttu questu. È hè per quessa chì osemu à scopra ".

L'EREDE DI U TELESCOPIU HUBBLE

Cuncepitu cum'è u successore di u Telescopiu Spaziale Hubble, u Telescopiu Spaziale Webb serà 100 volte più putente. Aduprà tecnulugie diverse è migliorate per catturà 70% più di luce. Grazie à sti migliuramentu, l'astrònomu puderanu fà mai prima osservazioni di e prime stelle è galassie formate dopu à u Big Bang.

A missione hè prevista per durà 10 anni.

U COSTU

Cum'è a BBC indica , u costu di u prugettu hè di 10 miliardi di dollari.

U costu di u telescopiu hà aumentatu cù u tempu per via di prublemi tecnichi è di bilanciu chì anu purtatu à anni di ritardi chì anu minacciatu di annullà u prugettu.

A CONTRIBUZIONE DI L'EUROPA À A MISSIONE

Per sviluppà stu telescopiu, trè agenzie spaziali, NASA, ESA è CSA, anu participatu. L'Europa hà ghjucatu un rolu impurtante in sta missione : l'ESA hà furnitu u sistema di lanciamentu à bordu di l'Ariane 5, è ancu u spettrometru Nirspec, fattu da Airbus, mentre chì u dipartimentu d'astrofisica CEA in Saclay è l'osservatoriu di Parigi cuncepìu a sala Miri. Hè u telescopiu spaziale più ambiziosu mai mandatu in u spaziu.

"Questa missione hà pigliatu 20 anni di preparazione cù a NASA. Hè a terza volta chì Arianespace hà lanciatu per l'agenza americana, dimustrendu i vantaghji di a grande cooperazione spaziale internaziunale ", spiegò Stephane Israël, presidente esecutivu di Arianespace.

Da u lanciu, seguitaranu sei mesi di teste è infine, in u 2022, serà pussibule di principià l'osservazioni.

NUMEROSI RICERCATORI ITALIANI IMPLICATI NELLE OSSERVAZIONI DI PRIMO ANNO

In u primu ciclu di l'operazioni, i prugrammi di u tipu "General Observer" seranu circa 6000 ore, o 250 ghjorni.

À a testa di un terzu di e pruposte, scelte l'aprili scorsu, ci sò circadori di i paesi membri di l'ESA è trà elli, nove anu un investigatore principale chì travaglia in Italia. Sette d'elli, sottu à l'Istitutu Naziunale di Astrofisica, utilizanu JWST per studià una seria di fenomeni: nani marroni, corpi à mità di strada trà i pianeti è e stelle; a nascita di stelle in ambienti "estremi"; l'urìgine di i ghjetti putenti di materia durante a furmazione di stella; cumu si formanu e galassie più massive in l'universu; u rolu di i buchi neri supermassivi in ​​l'evoluzione galattica; a prima generazione di stelle di u cosmu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/spazio-ecco-costi-e-obiettivi-del-telescopio-james-webb/ u Sun, 26 Dec 2021 09:56:32 +0000.