Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Quandu (è cumu) i banche cintrali europei taglianu i tassi

Quandu (è cumu) i banche cintrali europei taglianu i tassi

Quandu si cunsiderà un eventuale tagliu di tassi d'interessu, i funzionari di u bancu cintrali europei anu da piglià in contu l'errore di pulitica fattu in u passatu. Analisi di Robert Lind, Economist Group Capital

Quandu si cunsiderà un eventuale tagliu di tassi d'interessu, i funzionari di u bancu cintrali europei anu da piglià in contu l'errore di pulitica fattu in u passatu.

Doves s'arricordaranu di u periodu post-crisa finanziaria (CFG), quandu l'inflazione era troppu bassu è a pulitica monetaria hà fiascatu à cumpensà l'effetti di a debbuli dumanda sottostante è a pulitica fiscale troppu stretta. I falchi tornanu invece à l'iniziu di l'anni 1970, quandu i banche cintrali anu colapsatu u quadru di a pulitica monetaria post-guerra è i scossa di offerta / dumanda destabilizzavanu l'inflazione.

I mercati sò cunvinti chì u prublema di l'inflazione di l'Europa hè avà risolta è chì i banche cintrali puderanu taglià i tassi chjave sustancialmente in u cursu di l'annu. U cunsensu trà l'economisti hè menu forte, ma cuntinueghja à prevede una calata di l'IPC (Indice di Prezzi à u Consumatore) versu l'obiettivu in l'Eurozona è in u Regnu Unitu, cù un tagliu di circa 100 punti basi in a tarifa di riferimentu sia da u Bancu. U Bancu Centrale Europeu Centrale (BCE) è u Bancu d'Inghilterra (BoE).

Queste previsioni relativamente pusitivi m'intriganu, cum'è l'economisti è i mercati anu sottovalutatu significativamente l'estensione è a durata di l'aumentu recente di l'inflazione è a stretta di a pulitica monetaria. In u mo parè, ci sò dui prublemi à cunsiderà.

Prima, ùn avemu micca un mudellu affidabile per predice l'inflazione. L'ultima manifestazione hè stata a cunsequenza di una cumminazione cumplessa di fattori di offerta è di dumanda dopu a pandemia è a guerra Russia-Ucraina, cumminata cù e risposti pulitiche drammatiche à questi scossa. Mentre hè veru chì i dati primari è core sò cascati da i so picchi, ùn hè ancu chjaru s'ellu si stabilizzaranu à i livelli di destinazione.

Siconda, ùn sapemu micca cumu i banche cintrali reagiscenu à i flussi di nutizie nantu à l'attività ecunomica è l'inflazione, perchè i scossa di l'ultimi anni anu fattu predichendu e "funzioni di reazione" di u BCE è di BoE assai più complicata. Ùn hè chjaru se a risposta serà a stessa chì in u periodu post-CFG.

Inevitabbilmente, à a luce di l'incertezze, l'economisti cercanu analogie à u passatu per guidà u futuru – è i funzionari di u bancu cintrali sò ancu studianti avid di a storia. Forsi a più grande difficultà hè a mancanza d'accordu nantu à a basa più adatta di paraguni per l'ambiente macroeconomicu attuale. In seguitu à a pandemia è cù a guerra Russia-Ucraina in corso (in più di l'escalada di e tensioni in u Mediu Oriente è i pussibuli novi prublemi in u cummerciu US-Cina), ci hè un mudellu precisu per predichendu u futuru?

Culombe è falchi

Sicondu u BCE è i culombi di a BoE, l'aumentu recente di l'inflazione è di i tassi d'interessu pruvucarà tempuranee è, una volta chì l'effetti di a pandemia è u scossa energetica sbiaderanu, tramindui torneranu à i minimi storici di a decada post-crisa finanziaria. Sicondu sta analisi, l'ecunumie europee restanu in un periodu di "stagnazione seculare" prolongata, in quale a dumanda aggregata resta anemica è a pulitica macroeconomica eccessivamente rigida.

In particulare, i guverni europei seranu custretti à rinfurzà a pulitica fiscale mentre chì a dumanda di u settore privatu resterà debule per via di preoccupazioni relative à l'avvene (sostenibilità di u debitu, tendenzi demugrafici, produtividade, etc.) è i banche cintrali ùn puderanu mantene l'interessi. tassi d'interessu reale abbastanza bassu per cumpensà. A deflazione di u debitu cinese aggravarà solu e difficultà interne di l'Europa.

I falchi, per a so parte, credenu chì i scossa recenti anu cambiatu prufondamente l'equilibriu di risichi per l'ecunumia europea. I scossa massiva di l'offerta anu spurtatu l'inflazione, è – in un mondu carattarizatu da a frammentazione geoeconomica è una transizione energetica rapida – tali scossa pò diventà più frequenti. Inoltre, a pandemia è a guerra Russia-Ucraina anu rivoluzionatu a stampa pulitica, prumove un approcciu più accomodante in u fronte fiscale è un più grande intervenzionismu / prutezzione in i mercati di u travagliu è di i prudutti europei.

Per i falchi, a necessità di più investimentu (in a difesa è a transizione energetica) sustenerà a dumanda più larga in un momentu di fornimentu potenzalmentu limitatu, potenzalmentu attivendu pressioni inflazionistiche più persistenti.

Per elli l'analogia storica più apprupriata ùn hè micca l'era post-CFG ma i primi anni 1970. In particulare, i falchi di u bancu cintrali citanu i sbagli di pulitica fattu da i so predecessori in risposta à a turbulenza ecunomica estrema di quellu periodu. Ancu s'ellu ùn sò micca cunvinta chì u caosu ecunomicu di quelli anni serà necessariamente ripetutu, credu chì i falchi anu ragiò à fà cuscenza di sti sbaglii è cumu si destabilizzavanu e principali ecunumie europee.

Hè vale a pena ricurdà chì l'anni 1960 era un periodu assai pusitivu, carattarizatu da una crescita solida è una inflazione bassu cum'è l'ecunumie ricuperate da a Siconda Guerra Munniali sottu u sistema di Bretton Woods di i Stati Uniti. Ancu s'ellu si mette assai enfasi nantu à u rolu di i dui scossa di petroliu (in u 1973 è u 1979) in l'inflazione crescente, hè impurtante di sottolineare chì alcune tensioni sottostanti in l'ecunumia glubale avianu digià emersu prima.

Dopu un periodu di inflazione bassa à a fini di l'anni 1960, i prezzi accuminciaru à aumentà in u 1970 è cuntinueghjanu nantu à una trajectoria crescente in u 1971 cum'è a pulitica fiscale in i Stati Uniti. In questu stadiu, l'Allemagne, u Regnu Unitu è ​​l'altri ecunumii europei maiò eranu sempre parti di u sistema di Bretton Woods di i tassi di scambiu fissi (a libbra era stata svalutata contr'à u dollaru in u 1967). Tuttavia, u succorsu fiscale di l'amministrazione Nixon in i Stati Uniti mette u sistema in crisa. In particulare, a Germania hà cuminciatu à ùn vulete più cumprà i dollari americani per mantene a tarifa di scambiu di a marca tedesca fissu, teme l'effetti inflazionisti.

In u maghju di u 1971, u guvernu tedescu hà decisu di abbandunà u sistema, pruvucannu una turbulenza significativa. In l'aostu, Nixon hà chjusu a "finestra d'oru" affirmannu chì i Stati Uniti ùn anu più cunvertisce dollari in oru à una tarifa fissa. Questu hà marcatu l'abbandunamentu di u sistema di Bretton Woods cù u cunsequente debilitamentu di u dollaru cumparatu cù i principali muniti europei.

Questa cumminazione di scossa hà causatu l'ecunumie europee à rallentà significativamente ancu quandu l'inflazione cuntinuava à cresce. Inizialmente, sia u Bundesbank sia u Bancu di l'Inghilterra decisu di priurità di u crescita ecunomica riducendu i tassi d'interessu, assumendu chì a crescita di rallentamentu aiutaria à riduce l'inflazione.

Invece, ancu quandu a crescita rallintò, l'inflazione cuntinuava à cresce. Inevitabbilmente, i banche cintrali sò stati custretti à rinvià u cursu è à a fine di u 1972 hà cuminciatu à rinfurzà aggressivamente a pulitica monetaria per gestisce l'aumentu recente di l'inflazione. U scossa petrolifera à a fine di u 1973 hà solu aggravatu a situazione.

E lezioni chì pudemu amparà

Stu episodiu data di più di 50 anni. Senza scurdà di e differenze impurtanti à u livellu macroeconomicu, i decisori pulitichi ponu piglià qualchi lezioni da elli.

Mettendu da parte i sbagli pulitichi fatti in risposta à i scossa petrolifera (in particulare in u Regnu Unitu) u periodu 1971-72 ci pò forse insignà qualcosa di più pertinente. Impulsatu da l'ambienti favurevuli di l'anni 1960, i banche cintrali anu cridutu chì puderanu prioritizà a crescita ecunomica sopra l'inflazione, perchè i so mudelli indicanu chì ci era un ligame meccanicu trà a crescita più bassa è a caduta di l'inflazione.

Ma sti mudelli ùn anu pussutu seguità a cumplessità di i scossa di supply-demand chì hà purtatu à l'abbandunamentu di u sistema di Bretton Woods in u principiu di l'anni 1970. In risposta à i segni di crescita in diminuzione è malgradu l'inflazione stubborn, i banche cintrali alluntanò a pulitica monetaria, ma questu solu aggravava a spirale inflazionistica è li furzò à inversione in modu aggressivu.

In u casu di u Bundesbank, a forte ripressione implementata in 1972-73 hà cuntribuitu à cuntene l'aumentu di l'inflazione ancu dopu à u scossa petrolifera à a fine di u 1973. Ma in u Regnu Unitu (cù u Tesoru cumandendu u Bancu d'Inghilterra) a pulitica pulitica. A pulitica monetaria hè stata troppu accomodante per troppu longu, chì hà risultatu in l'inflazione chì hè stata prufonda in l'ecunumia. Pigliò u traumu di a seconda crisa di u petroliu in u 1979 è u cambiamentu di regime di Thatcher in u principiu di l'anni 1980 per rinvià l'inflazione sottu u cuntrollu.

Forsi a lezziò più impurtante chì pudemu piglià da l'anni 1970 hè chì i banche cintrali ùn deve micca troppe cunfidenza di e previsioni d'inflazione chì sò u risultatu di mudelli simplificati. Mentre i culombi volenu crede chì l'inflazione tornerà rapidamente è duramente à u mira, i falchi temenu chì un tagliu prematuru di a tarifa puderia rinvià l'inflazione è furzà una forte inversione di pulitica è ancu più aggressivu. In questu casu, hè megliu aspittà finu à avè una evidenza chjara chì l'inflazione hà tornatu fermamente à u mira.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/consigli-banche-centrali-europee/ u Mon, 01 Apr 2024 05:44:12 +0000.