Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Biocarburanti da i rifiuti attraversu i Rifiuti à u Carburante

Biocarburanti da i rifiuti attraversu i Rifiuti à u Carburante

U studiu approfonditu di Luca Longo

Pigliate a natura per esempiu, ma fate la megliu. Questu hè u scopu stabilitu da i ricercatori di u Centru di Ricerca Eni per l'Energie Rinnovabili è l'ambiente di Novara.

Quì in u 2012 hè natu u primu prucessu chì permette di trasfurmà a frazione organica di i rifiuti urbani solidi in biooliu. Hè chjamatu Waste to Fuel ( W2F ).

È in 2019 a prima pianta pilotu continuu basatu annantu à sta tecnulugia hà iniziatu in Gela.

Da i rifiuti urbani, dunque, nasce un idrocarburu chì pò esse adupratu direttamente cum'è carburante o mandatu à una fase successiva di raffinazione per ottene biocarburanti per e nostre vitture …

Eliminà i rifiuti o – megliu ancu – truvà modi per aduprà è estrae l'energia chì cuntene sempre hè un scopu chì circhemu di realizà in u mondu sanu. Ma a prima invenzione è a prima realizazione industriale cumpleta sò nate in Italia.

In realtà ùn hè micca esattamente un'invenzione cumpletamente uriginale … hè l'ultima evoluzione high-tech di un prucessu vechju cum'è l'omu: si tratta di brusgià i rifiuti per l'eliminalli è di recuperà una parte di l'energia chì ci hè sempre intrappulata.

Digià in u Paleuliticu, in fatti, certi pionieri di l'eculugia devianu avè pensatu chì – invece di brusgià solu u legnu – puderianu ancu brusgià i rottami prudutti da a so famiglia per scaldassi è cucinà l'alimenti. D’altronde, era ancu più cunveniente: ùn avia micca da andà à cullà rami morti è purtalli in a grotta è, viceversa, ùn duvia andà à lampà i rifiuti in qualchì locu. Brillante è assai verde!

Da e grotte à e metropole, u prucessu hè sempre rimasu uguale: l'energia hè ottenuta cunsumendu più energia. Cum'è? Basta à scaldà i rifiuti urbani (spende l'energia) chì per a so natura hè ricca in acqua (ne cuntenenu finu à u 70%), finu à chì tutta l'umidità sia eliminata è chì e particelle chì li cumponenu passinu à un statu gassosu. Cusì ponu infine brusgià liberendu a so energia. Hè à stu mumentu chì i rifiuti ponu scaldà grotte, palafitte, case è grattacieli.

Per un seculu è mezu avemu amparatu chì hè più efficace è ecologicu per raccoglie i rifiuti è brusgialli in grandi piante dedicate piuttostu chè in a corte daretu à a casa o daretu à a grotta. Da i primi inceneritori nati in Nottingham in u 1874 è in Manhattan in u 1885, raccoglie tutti i rifiuti di a cità, cuncentralli in un locu è brusgialli tutti inseme hà vantaghji in termini di efficienza è permette ancu chì a combustione si faci in modu più cuntrullatu. A futura pianta Amager Bakke – chì gestisce i rifiuti in a cità di Copenaghen – hè una di e più avanzate di u settore. Face parte di a classa di inceneritori à griglia, hà una efficienza energetica enorme paragunata à e generazioni precedenti, ma limitata solu à solu u 28% precisamente perchè deve trattà i rifiuti à alte temperature è evapora tutta l'acqua chì cuntene per rinfurzà li. Inoltre, deve raffreddà è gestisce adeguatamente tutti i gasi è i fumi prudutti per limità l'inquinamentu ambientale.

In u Centru di Ricerca Eni per l'Energie Rinnovabili è l'Ambiente anu decisu di fà un grande passu in avanti guardendu ancu più in daretu cà u nostru amicu paleoliticu, pensendu bè à studià un avvenimentu naturale assai più grande è più anticu chì dura parechje centinaia. di milioni d'anni. Stu prucessu, basatu annantu à a decomposizione anaerobica di i primi organismi viventi, hà permessu di creà è accumulà in l'intestine di a terra l'oliu è u gas naturale chì cunniscimu bè. Quella volta hà pigliatu a natura milioni d'anni è enormi pressioni chì anu sviluppatu temperature estremamente alte. Ma in Eni anu amparatu à riplicà tuttu u prucessu in duie o trè ore à una temperatura di solu 250-310 ° C. È per compie senza avè da caccià prima l'acqua!

U prucessu piglia u nome di termoliqueaffazione è permette chì a frazione umida di i rifiuti solidi municipali sia trasfurmata in biooliu (in altre parolle: u cuntenutu di a spazzatura, chì spessu chjamemu impropriamente "organicu"). U biooliu pruduttu pò esse adupratu direttamente cum'è oliu combustibile o pò esse inviatu à una tappa successiva di raffinazione in a nova Biorefineria in Gela, ottenendu cusì biocarburanti per aduprà in e nostre vitture.

In altre parolle, menu tecniche è per u scopu di simplificà i mo culleghi mi parduneranu, i vantaghji principali di u prucessu sviluppatu in Novara sò assai. Prima di tuttu (è questu ùn hè micca banale) un materiale di rifiutu hè adupratu cum'è materia prima per a quale esiste dighjà una catena di raccolta, à tempu offre una soluzione alternativa è virtuosa à a gestione di i rifiuti / fanghi in e zone urbane; a biomasa umida hè trattata cum'ella hè, evitendu i costi per l'asciugatura tipica di tutti l'inceneritori (ancu i più sofisticati, cum'è Amager Bakke); cundizioni più dolce sò abbastanza paragunate à altri prucessi di cunversione termica cum'è gasificazione (800-1000 ° C) o pirolisi (400-500 ° C). Inoltre, un biooliu hè pruduttu cù un altu cuntenutu di carbonu è un elevatu valore calorificu (circa 35 MJ / Kg) è a resa energetica supera l'80% … In breve, assai superiore à a valorizazione di i rifiuti di biogas (50-60 %) è inceneritori (10-30%);

Dopu à u primu stabilimentu pilotu, custruitu in Novara è capace di trattà una mità tonna di rifiuti à a volta, una pianta dimostrativa assai più grande hè stata inaugurata quist'annu.

In Gela, accantu à a nova Biorefineria, a prima pianta W2F in u mondu chì prucessa i rifiuti di manera cuntinua hè avà in opera.

L'usina – cuncepita è custruita sottu a supervisione di i ricercatori Eni in Novara – hè capace di trattà 700 kg di rifiuti organichi per ghjornu forniti da a Cumpagnia per a regolazione di u serviziu di gestione di i rifiuti di Ragusa. Quessi sò trasformati in 70 litri di biooliu.

Ma a pianta hè cumpletamente integrata è furnisce una valurizazione per tutti i prudutti, è ancu per u biooliu. L'acque sò aduprate per a produzzione di biogas / biometanu è poi purificate in modu da pudè esse aduprate in l'agricultura. U residu solidu hè invece resu inertu recuperendu l'energia residuale in u prucessu stessu.

Infine, tutte e ricuperazione energetiche sò "neutrali in carbonu". In altre parolle, u diossidu di carbonu hè pruduttu uguali à u carbonu prisente in a biomasa iniziale senza a necessità di aghjunghje più da i combustibili fossili.

Ma a ricerca ùn si ferma micca: avà in Novara è Gela travagliammu per l'ottimisazione di a pianta è per u sviluppu intensivu di tuttu u prucessu in vista di piante sempre più grandi capaci di fà sparisce i rifiuti organichi da cità intere. pruduzzione di biocarburanti, acqua è materiali di custruzzione senza aumentà u diossidu di carbonu in l'atmosfera.

Sta classa rivoluzionaria di piante per a gestione di i rifiuti umidi pò dà à u nostru paese un cuntributu decisivu à a realizazione di l'ubbiettivi stabiliti da a Direttiva Europea nantu à e fonti rinnovabili in trasporti (RES), permettendu di ottene un biocarburante avanzatu da rifiuti di materie prime … E ripiglià a frasa oramai famosa aduprata da i culleghi impegnati in sta ricerca: Cumu a natura crea, ma assai più veloce!

(Versione estesa di un articulu publicatu nantu à eni.com)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/biocarburanti-dai-rifiuti-attraverso-il-waste-to-fuel/ u Sat, 10 Oct 2020 05:06:59 +0000.