Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Goffinomicu

A locomotiva è a balla (QED 96)

Ti ricordi Margherita Hack ? L'astrofisica fiorentina (ma ella averia dettu : astrophysiha ), fermamente impegnata ancu in a pulitica è in u campu suciale (qualchì editore di Wikipedia malicioso o distrattu à stu mumentu li infligge una curiosa lapsula).

forse malintesi annantu à un certu premiu chì era statu attribuitu à Torre del Lago per certi motivi chì nimu quì disputa). Mi piaceva à sentela à a televisione, in parte perchè u sughjettu in u quale s'era stabilita, trà i tanti ch'ella avia praticatu (o praticatu), m'hà sempre affascinatu, cum'è certi l'anu nutatu, è in parte perchè a mo lingua materna, chì. hè paternu, ma in breve : a lingua di quella nobile patria à a quale eru forse troppu fastidiosu (ma di menu in menu chè certi giovani culleghi illustri…).

Mi ricordu in particulare una sera, quandu s'eccitava à pruvà à spiegà à un intellettuale talianu (vale à dì à una di quelle persone chì, per un impiegu, ùn anu da sapè nunda di matematica – "Ùn sò nunda di sapè di matematica". it" – o di a musica – "à mè tutti li piace a musica! ") Un cuncettu assai simplice: l'energia cinetica hè a massa volte a velocità quadrata (saria: u quadru di a vitezza), o, cum'è ella hà dettu, " cinetica ". l'energia hè a massa per a velocità in iqquadrato! "

È veramente hè.

Una locomotiva pesa 101 tunnillati (quì mi riferite à l' E636 , quelli di a mo zitiddina), ma s'ellu vi tocca à dui à l'ora fa male menu di una pallottola di 4 grammi chì vi vene à 920 metri à seconda (è quì aghju mi riferite à l' AR70 / 90 , u fucile di a mo ghjuventù, perchè à u cuntrariu di voi aghju fattu l'armata, è à e Cascine, infatti : à l'Hascine).

È vi ricordate quandu, uni pochi di posti fà, avemu parlatu di u spettaculu spettaculare di l' Irlanda in u 2015 ? 25% di crescita, praticamenti a velocità di una bala! Mi dumandu se i ghjurnalisti irlandesi, in quellu maravigliu annu, avarianu qualificatu u so paese verde cum'è "a locomotiva di l'Europa".

Sta storia di a locomotiva (chì ùn hè micca una pallottola) face parte di u ripertoriu u più sbrigatu è stancu di e metafore stantie, e metafore di u travettu di u pensamentu, chì, à u cuntrariu di quelli di i pueti, sottraenu piuttostu chè aghjunghje sensu à u discorsu. Avemu scontru in questu è i so fallaci da u principiu :

citendu studii chì l'evaluanu in un sensu criticu, cum'è quellu di De Nardis .

Probabilmente quelli chì l'utilizanu anu in mente un cuncettu chì avemu esaminatu parechje volte quì : quellu di a cuntribuzione di un paese à a crescita di una zona, un cuncettu pocu luntanu da quellu di l'energia cinetica, perchè hè ancu u pruduttu di una massa. (a parte di u PIB di u paese nantu à l'area tutale) per una veloce (u ritmu di crescita di l'ecunumia: a prima volta chì avemu parlatu di questu deci anni fà è quì truverete tutte e spiegazioni tecniche ). In breve : per cuntribuisce assai à a crescita di a zona (per "tirà" u trenu), vale à dì, per esse locomotiva, un paese deve correre assai, o esse abbastanza grande (s'è e duie cose passanu allora ovviamente hè megliu. ).

Pruvemu di dà sustanza à stu ragiunamentu cù certi numeri. In i 23 anni da u 2000 à u 2022, i dodici paesi di l'Eurozona iniziale anu superatu u ritmu di crescita di 5% in solu 29 casi, fora di i pussibuli 276 (vinti trè anni per dodici paesi). Tale crescita sustinuta hè accaduta in pocu più di 10% di i casi pussibuli.

In u 2000, per esempiu, a Spagna hà cresciutu da 5,1% è l'Irlanda da quant'è 9,4%. Ma quale avarà fattu a più grande cuntribuzione à a crescita di a zona, chì in u stessu annu era 3,9% ? Ovviamente a Spagna, datu chì a so ecunumia rapprisenta u 9,8% di u tutale, contr'à l'1,6% di l'Irlanda, cusì a Spagna chì annu hà spressu 13% di a crescita tutale di l'Eurozona (0,5% fora di 3,9%), mentre chì l'Irlanda solu 4% (0,15%, sempre in crescita di 3,9%). Questu hè, ùn era micca u paese relativamente più veloce, ma u paese relativamente più grande, chì hà tiratu u più.

Perchè dicu "relativamente"? Perchè, di sicuru, ùn era nè Spagna nè Irlanda chì hà fattu a più grande cuntribuzione à a crescita di l'Eurozona in quellu annu, ma i dui paesi più grandi di granu, Germania (29% di u tutale) è Francia (21% di u tutale). malgradu a so crescita relativamente più modesta (2,9% è 4,1% rispettivamente).

Bottom line: bullets tendenu à andà più veloce, ma locomotive tendenu à esse più grande, per quessa tiranu più.

Ci aghju pensatu mentre rileghjenu certi tituli triunfali tutti centrati annantu à u cuncettu di rapidità (di crescita):

U prublema cù a scrittura di certe cose hè chì, ancu s'è uni pochi li leghjite, qualchissia chì li leghje crede, è questu pò avè cunsequenze. In mente: micca chì a figura hè disputata quì: 6,3%, sperendu chì hè a figura attuale, hè un bonu risultatu, nimu pò esse dispiace. U fattu hè chì questu, cum'è l'altri tituli di i ghjurnali, hè piuttostu imprecisu : ancu s'è u so ritmu di crescita hè listessu chì u nostru, a locomotiva, chì hè u paese chì face u più grande cuntribuzione à a crescita di u spaziu di a zona, hè a Francia, chì sprime 21% di u PIB tutale, invece di l'Italia, chì conta solu 15%. È cusì, di u 5,1% di crescita di u territoriu in u 2021, a Francia, chì hè cresciutu cum'è noi à 6,3%, sprime 1,3% (vale à dì 25%, un quartu, di u tutale), mentre chì l'Italia sprime solu 0,95% (vale à dì. 19%, menu di un quintu, di u tutale).

Mi dicerete chì ùn hè micca cusì impurtante, mi dicerete chì vogliu esse disfattista. Assolutamente micca, è daveru, per urgevi à fighjà u vetru à mezu pienu, vi dicu subbitu chì quist'annu a nostra cuntribuzione supera quella di a Germania, qualcosa chì ùn hè praticamente mai accadutu prima :

cum'è questu Excel quasi illegibile vi mostra, induve aghju evidenziatu in rosa l'anni in quale un paese hà fattu una cuntribuzione di più di 20% à a crescita di l'area.

Una cosa deve esse nutatu in questu sensu: l'Alimagna è a Francia anu cuntribuitu quasi sempre più di 20% à a crescita di a zona (perchè anu più massa), ùn avemu quasi mai, salvu in 2009, 2012, 2013 è 2020, anni in chì avemu fattu una gran cuntribuzione… ma in a direzzione cuntraria, perchè a zona era in calata (era in recessione), è eramu trà quelli chì cuntribuisci di più à calà !

Cuminciu à cuncludi (cum'è dicenu i pulitici).

Saria un pocu attentu à riposà nantu à i binari… scusate : nantu à l'allori di a locomotiva, cum'è traspiratu da e dichjarazioni di certi membri di u Guvernu è e cunfidenza di certi alti funzionari. In particulare, l'idea chì "pudemu piantà di sustene l'ecunumia, simu fora di u tunnel, simu a locomotiva di l'Auropa" mi pare un pocu risicatu. Cumu avemu dettu à noi stessi uni pochi di posti fà, a cumminazione di SRAS è SARS hè implacable, è certi anu nutatu :

Avemu avutu appena avutu u tempu di spiegà perchè i nostri scientisti seranu prestu preoccupati, è eccu u QED, sò digià preoccupati :

Avemu, per ùn esse sbagliatu, faremu u nostru travagliu, prisintendu qualchi emendamenti à u milleproroghe (per esempiu, allargendu i moratorii di creditu …). Sta storia di esse più è più realisticu di u rè ùn hè mai statu bonu per noi, è se l'UE ci lascia spaziu per l'aiutu, credemu chì duvemu ancu aduprà. A cosa deve esse studiata, sperendu chì nimu hè offesu: ùn hè micca disfattismu, hè pragmatismu, è ancu una piccula allergia à metafore ghjurnalistiche.

Nè a nostra massa, nè a nostra vitezza ci permettenu distrazioni: se crashemu, ci ferite, è e cundizioni per quessa chì succede sò tutti quì, è ùn dependenu micca di noi. In breve, cum'è qualcunu chì risolve i prublemi hà dettu

(… quelli chì aspittàvanu l'evenimentu catarticu è palingeneticu forse ùn sanu micca ciò ch'elli aspittàvanu : in tuttu, preferiscu à cummattiri …)

Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post scrittu da Alberto Bagnai è publicatu in Goofynomics à l’URL https://goofynomics.blogspot.com/2022/01/la-locomotiva-e-il-proiettile-qed-96.html u Fri, 14 Jan 2022 21:47:00 +0000.