A Cina ci salverà da u cambiamentu climaticu ? Rapportu Nyt
Sembra assurdu, ma Xi Jinping hà scumessa per decennii chì a Cina pò duminà a transizione glubale à l'energia verde (è pare ch'ellu sia successu). L'articulu di u New York Times
À u primu sguardu, Xi Jinping pare avè persu i so cuscinetti. U presidente cinese pare suffocà u dinamisimu entrepreneurial chì hà permessu à u so paese di esce da a miseria è diventà a fabbrica di u mondu. Ellu abbandunò a massima di Deng Xiaoping "Getting Rich is glorious" in favore di a pianificazione cintrali è di slogans di sapori cumunisti cum'è "civilizazione ecologica" è "nova forze produttive di qualità", chì predichevanu a fine di u miraculu ecunomicu cinese. U New York Times scrive.
Ma Xi scommette dapoi decennii chì a Cina pò duminà a transizione glubale à l'energia verde, cù u so partitu unicu chì agisce cum'è una forza motrice in un modu chì i mercati liberi ùn ponu micca o ùn volenu. U so scopu ultimu ùn hè micca solu di affruntà unu di i prublemi più pressanti di l'umanità – u cambiamentu climaticu – ma ancu di pusà a Cina cum'è un salvatore globale in u prucessu.
L'XI O L'OCCIDENTALE GIÀ PIÙ DI A TRANSIZIONE VERDE ?
U prucessu hè digià principiatu. Nta l'ultimi anni, a transizione da i carburanti fossili hè diventata u mantra di Xi è u tema sottostante di e pulitiche industriali di a Cina. I risultati sò visibili: a Cina hè avà u primu pruduttore mundiale di tecnulugii favurevuli à u clima, cum'è pannelli solari, batterie è veiculi elettrici. L'annu passatu, a transizione energetica era u mutore principale di l'investimentu generale è di u crescita ecunomica in Cina, a prima ecunumia maiò per ottene questu.
Questu suscita una quistione impurtante per i Stati Uniti è per tutta l'umanità: Xi hè ghjustu? Hè un sistema statale cum'è a Cina più adattatu per risolve una crisa generazionale cum'è u cambiamentu climaticu, o hè a risposta un approcciu di u mercatu decentralizatu, vale à dì a manera americana?
A situazione in evoluzione puderia avè implicazioni serii per u putere è l'influenza americani.
Fighjate ciò chì hè accadutu à l'iniziu di u XXmu seculu, quandu u fascismu era una minaccia glubale. L'America hà intrutu in a lotta tardi, ma cù a so putenza industriale – l'arsenale di a demucrazia – esce vittoriosa. Quellu chì apre a porta eredita u regnu è i Stati Uniti s'hè messe à custruisce una nova architettura di cummerciu è relazioni internaziunali. L'era di a dominazione americana hè principiata.
A CINA PER CONQUISTA I PAESI IN Sviluppu
U cambiamentu climaticu hè, simile, un prublema glubale, chì minaccia a nostra spezia è a biodiversità glubale. Induve u Brasile, u Pakistan, l'Indonesia è altri grandi paesi in via di sviluppu chì sò digià affruntati da l'effetti di u cambiamentu climaticu truvà e soluzioni ?
In tecnulugii chì offrenu una strada accessibile per a decarbonizazione, è finu à quì a Cina furnisce a maiò parte di pannelli solari, vitture elettriche è più. L'esportazioni cinesi, sempre più guidate da a tecnulugia verde, sò in crescita, cù a maiò parte di a crescita di l'esportazioni à i paesi in via di sviluppu.
GUARDA A LONG TERME
Da a perspettiva di l'ecunumia neoliberale di l'America, una spinta statale cum'è questu puderia sembrà illegittima o ancu inghjustu. U statu, cù i so sussidi è i so direttivi pulitichi, piglia e decisioni chì sò megliu lasciate à i mercati, si pensa.
Ma i dirigenti cinesi facenu i so calculi, chì dà priorità à a stabilità in i decennii à vene nantu à i ritorni di l'azionisti oghje. A storia chinesa hè puntellata di dinastie cadute per via di a fame, di inundazioni o di fallimentu di adattà à e novi realità. U sistema di pianificazione cintrali di u Partitu Cumunista Cinese valuta a lotta constante per u so propiu bè, è a lotta d'oghje hè contru à u cambiamentu climaticu.
A Cina hà ricivutu un ricordu spaventoso di questu in 2022, quandu grandi fasce di u paese sò state cotte per settimane da una onda di calore record chì hà asciuttu i fiumi, asciuttu i culturi è hà causatu numerosi morti di colpu di calore.
U guvernu cinese sà chì deve fà sta transizione verde fora di l'interessu raziunale o risicate à unisce à l'Unione Soviètica nantu à a rotta di a storia, è si pone attivamente per fà. Hè sempre più guidatu da persone cun sfondate in scienza, tecnulugia è tematiche ambientali. Shanghai, a cità più grande di u paese è a so punta di lancia finanziaria è industriale, hè guidata da Chen Jining, un espertu di sistemi ambientali è ex ministru cinese di prutezzione ambientale. In tuttu u paese, i soldi sò versati in u sviluppu è à purtà à u mercatu novi avanzi in settori cum'è e batterie ricaricabili è a creazione di campioni corporativi in energia rinnuvevule.
COSA ALTRO SI NASCONE DARREU L'IMPEGNI AMBIENTALI
Per esse chjaru, per Xi questa agenda verde ùn hè micca un impegnu puramente ambientale. L'aiuta ancu à rinfurzà a so presa nantu à u putere. In u 2015, per esempiu, a Squadra Centrale di Inspeczione Ambientale hè stata furmata per investigà s'ellu i capi pruvinciali è ancu l'agenzii di u guvernu cintrali eranu in cunfurmità cù a so spinta verde, dendu un altru strumentu cù quale esercite u so putere è autorità digià considerableu.
À u listessu tempu, bluccà fonti d'energia rinnuvevuli hè un prublema di sicurità naziunale per Xi; a cuntrariu di i Stati Uniti, a Cina importa quasi tuttu u so oliu, chì puderia esse tagliatu da a Marina di i Stati Uniti à i punti di chokepoint cum'è u Strettu di Malacca in casu di guerra.
USA-CHINA, COMPARION OF ACTIONS
U pianu di Xi – chjamatu "Green Leap Forward" – hà gravi carenze. A Cina cuntinueghja à custruisce e centrali elettriche à carbone è e so emissioni annuali di gasi di serra fermanu assai più altu ch'è quelli di i Stati Uniti, ancu s'è l'emissioni americane sò più altu nantu à una basa per capita. L'industria di i veiculi elettrici di a Cina hè stata custruita nantu à sussidi, è u paese pò aduprà u travagliu forzatu per pruduce pannelli solari. Quessi sò gravi preoccupazioni, ma piglianu un backseat quandu u Pakistan inundazioni, u Brasile vole custruisce una fabbrica di veiculi elettrici o l'Africa Sudafrica hà bisognu disperatamente di pannelli solari per una rete energetica vacillante.
A pulitica americana puderia inadvertitamente aiutà a Cina à piglià a parte di u mercatu globale di i prudutti d'energia rinnuvevuli. Quandu i Stati Uniti – per ragioni di sicurità naziunale o di prutezzione – mantene e cumpagnie cinesi cum'è Huawei fora di u mercatu americanu o stende u tappettu di benvenuta à i pruduttori di veiculi elettrici cum'è BYD o cumpagnie chì trattanu di l'intelligenza artificiale o di e vitture autonome, queste e cumpagnie anu da circà in altrò.
L'Attu di Riduzzione di l'Inflazione di u presidente Biden, destinatu à affruntà u cambiamentu climaticu, hà messu i Stati Uniti in una strada solida versu a neutralità di u carbonu. Ma a decentralizazione di l'America è u focu annantu à l'innuvazione privata significa chì a pulitica di u guvernu ùn pò micca avè u stessu impattu cum'è in Cina.
AMU BISOGNA UNA ALLIANZA US-CHINA
Hè dunque cruciali chì l'Americani ricunnosce chì per a maiò parte di u mondu, è forse per tutti noi, a capacità di a Cina di furnisce una tecnulugia verde à pocu costu hè, in tuttu, una bona nutizia. Tutta l'umanità hà bisognu à a transizione à l'energia rinnuvevule à grande scala, è rapidamente.
L'America conduce sempre in l'innuvazione, mentre chì a Cina eccelle à piglià a scienza di frontiera è rende a so applicazione in u mondu reale rentabile. Se i pulitici americani, l'investitori è l'imprese ricunnoscenu chì u cambiamentu climaticu hè a più grande minaccia per l'umanità, puderia apre e strade di diplomazia, cullaburazione è cumpetizione constructiva cù a Cina chì ci benefiziu tutti.
Inseme, a Cina è i Stati Uniti puderanu decarbonize u mondu. Ma s'è l'Amiricani ùn si mettenu micca seriu, i Cinesi a faranu senza elli.
È se i Stati Uniti prova à impedisce a Cina, sia per mezu di liste nere corporative, interdizioni di cummerciu o tecnulugia, o pressioni diplomatiche, finiscinu per esse parte di u prublema climatica. Hè accadutu prima di u mese, quandu u Sicritariu di u Tesoru Janet Yellen, durante una visita in Cina, urgeu à i funzionari di u paese à limità l'esportazioni di tecnulugia verde chì i Stati Uniti dicenu chì dannu e cumpagnie americane.
POLLUTE PER DECARBONIZE
Xi ùn abbandunà micca cumplettamente u mudellu ecunomicu di fabricazione per l'esportazione inquinanti chì hà servitu cusì bè a Cina, nè pare micca prontu à piantà a custruzzione di e piante di carbone. Tutti dui sò cunsiderati necessarii per a sicurità ecunomica è energetica finu à chì a transizione verde hè cumpleta. Ma avà sò solu un mezzu per a fine. U scopu ultimu, pare, hè di ottene a neutralità di u carbonu duminendu l'industrii chì facenu pussibule.
Cum'è i Stati Uniti eranu un ritardatu à a Sicunna Guerra Munniali, l'imprese cinesi di cleantech sò ritardate, appoghjate nantu à e tecnulugia sviluppate in altrò. Ma a storia premia micca necessariamente quelli chì sò ghjunti prima, ma quelli chì sò ghjunti l'ultimi, quandu un prublema hè stata risolta. Xi pare chì sente u caosu climaticu chì si avvicina à l'orizzonte. Vincere a corsa per e soluzioni significa vince u mondu à vene.
(Extrait de la revue de presse étrangère éditée par eprcomunicazione )
Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/ci-salvera-la-cina-dal-cambiamento-climatico/ u Sat, 27 Apr 2024 05:20:46 +0000.