Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

A Cina ci salverà da u cambiamentu climaticu ? Rapportu Nyt

A Cina ci salverà da u cambiamentu climaticu ? Rapportu Nyt

Sembra assurdu, ma Xi Jinping hà scumessa per decennii chì a Cina pò duminà a transizione glubale à l'energia verde (è pare ch'ellu sia successu). L'articulu di u New York Times

À u primu sguardu, Xi Jinping pare avè persu i so cuscinetti. U presidente cinese pare suffocà u dinamisimu entrepreneurial chì hà permessu à u so paese di esce da a miseria è diventà a fabbrica di u mondu. Ellu abbandunò a massima di Deng Xiaoping "Getting Rich is glorious" in favore di a pianificazione cintrali è di slogans di sapori cumunisti cum'è "civilizazione ecologica" è "nova forze produttive di qualità", chì predichevanu a fine di u miraculu ecunomicu cinese. U New York Times scrive.

Ma Xi scommette dapoi decennii chì a Cina pò duminà a transizione glubale à l'energia verde, cù u so partitu unicu chì agisce cum'è una forza motrice in un modu chì i mercati liberi ùn ponu micca o ùn volenu. U so scopu ultimu ùn hè micca solu di affruntà unu di i prublemi più pressanti di l'umanità – u cambiamentu climaticu – ma ancu di pusà a Cina cum'è un salvatore globale in u prucessu.

L'XI O L'OCCIDENTALE GIÀ PIÙ DI A TRANSIZIONE VERDE ?

U prucessu hè digià principiatu. Nta l'ultimi anni, a transizione da i carburanti fossili hè diventata u mantra di Xi è u tema sottostante di e pulitiche industriali di a Cina. I risultati sò visibili: a Cina hè avà u primu pruduttore mundiale di tecnulugii favurevuli à u clima, cum'è pannelli solari, batterie è veiculi elettrici. L'annu passatu, a transizione energetica era u mutore principale di l'investimentu generale è di u crescita ecunomica in Cina, a prima ecunumia maiò per ottene questu.

Questu suscita una quistione impurtante per i Stati Uniti è per tutta l'umanità: Xi hè ghjustu? Hè un sistema statale cum'è a Cina più adattatu per risolve una crisa generazionale cum'è u cambiamentu climaticu, o hè a risposta un approcciu di u mercatu decentralizatu, vale à dì a manera americana?

A situazione in evoluzione puderia avè implicazioni serii per u putere è l'influenza americani.

Fighjate ciò chì hè accadutu à l'iniziu di u XXmu seculu, quandu u fascismu era una minaccia glubale. L'America hà intrutu in a lotta tardi, ma cù a so putenza industriale – l'arsenale di a demucrazia – esce vittoriosa. Quellu chì apre a porta eredita u regnu è i Stati Uniti s'hè messe à custruisce una nova architettura di cummerciu è relazioni internaziunali. L'era di a dominazione americana hè principiata.

A CINA PER CONQUISTA I PAESI IN Sviluppu

U cambiamentu climaticu hè, simile, un prublema glubale, chì minaccia a nostra spezia è a biodiversità glubale. Induve u Brasile, u Pakistan, l'Indonesia è altri grandi paesi in via di sviluppu chì sò digià affruntati da l'effetti di u cambiamentu climaticu truvà e soluzioni ?

In tecnulugii chì offrenu una strada accessibile per a decarbonizazione, è finu à quì a Cina furnisce a maiò parte di pannelli solari, vitture elettriche è più. L'esportazioni cinesi, sempre più guidate da a tecnulugia verde, sò in crescita, cù a maiò parte di a crescita di l'esportazioni à i paesi in via di sviluppu.

GUARDA A LONG TERME

Da a perspettiva di l'ecunumia neoliberale di l'America, una spinta statale cum'è questu puderia sembrà illegittima o ancu inghjustu. U statu, cù i so sussidi è i so direttivi pulitichi, piglia e decisioni chì sò megliu lasciate à i mercati, si pensa.

Ma i dirigenti cinesi facenu i so calculi, chì dà priorità à a stabilità in i decennii à vene nantu à i ritorni di l'azionisti oghje. A storia chinesa hè puntellata di dinastie cadute per via di a fame, di inundazioni o di fallimentu di adattà à e novi realità. U sistema di pianificazione cintrali di u Partitu Cumunista Cinese valuta a lotta constante per u so propiu bè, è a lotta d'oghje hè contru à u cambiamentu climaticu.

A Cina hà ricivutu un ricordu spaventoso di questu in 2022, quandu grandi fasce di u paese sò state cotte per settimane da una onda di calore record chì hà asciuttu i fiumi, asciuttu i culturi è hà causatu numerosi morti di colpu di calore.

U guvernu cinese sà chì deve fà sta transizione verde fora di l'interessu raziunale o risicate à unisce à l'Unione Soviètica nantu à a rotta di a storia, è si pone attivamente per fà. Hè sempre più guidatu da persone cun sfondate in scienza, tecnulugia è tematiche ambientali. Shanghai, a cità più grande di u paese è a so punta di lancia finanziaria è industriale, hè guidata da Chen Jining, un espertu di sistemi ambientali è ex ministru cinese di prutezzione ambientale. In tuttu u paese, i soldi sò versati in u sviluppu è à purtà à u mercatu novi avanzi in settori cum'è e batterie ricaricabili è a creazione di campioni corporativi in ​​energia rinnuvevule.

COSA ALTRO SI NASCONE DARREU L'IMPEGNI AMBIENTALI

Per esse chjaru, per Xi questa agenda verde ùn hè micca un impegnu puramente ambientale. L'aiuta ancu à rinfurzà a so presa nantu à u putere. In u 2015, per esempiu, a Squadra Centrale di Inspeczione Ambientale hè stata furmata per investigà s'ellu i capi pruvinciali è ancu l'agenzii di u guvernu cintrali eranu in cunfurmità cù a so spinta verde, dendu un altru strumentu cù quale esercite u so putere è autorità digià considerableu.

À u listessu tempu, bluccà fonti d'energia rinnuvevuli hè un prublema di sicurità naziunale per Xi; a cuntrariu di i Stati Uniti, a Cina importa quasi tuttu u so oliu, chì puderia esse tagliatu da a Marina di i Stati Uniti à i punti di chokepoint cum'è u Strettu di Malacca in casu di guerra.

USA-CHINA, COMPARION OF ACTIONS

U pianu di Xi – chjamatu "Green Leap Forward" – hà gravi carenze. A Cina cuntinueghja à custruisce e centrali elettriche à carbone è e so emissioni annuali di gasi di serra fermanu assai più altu ch'è quelli di i Stati Uniti, ancu s'è l'emissioni americane sò più altu nantu à una basa per capita. L'industria di i veiculi elettrici di a Cina hè stata custruita nantu à sussidi, è u paese pò aduprà u travagliu forzatu per pruduce pannelli solari. Quessi sò gravi preoccupazioni, ma piglianu un backseat quandu u Pakistan inundazioni, u Brasile vole custruisce una fabbrica di veiculi elettrici o l'Africa Sudafrica hà bisognu disperatamente di pannelli solari per una rete energetica vacillante.

A pulitica americana puderia inadvertitamente aiutà a Cina à piglià a parte di u mercatu globale di i prudutti d'energia rinnuvevuli. Quandu i Stati Uniti – per ragioni di sicurità naziunale o di prutezzione – mantene e cumpagnie cinesi cum'è Huawei fora di u mercatu americanu o stende u tappettu di benvenuta à i pruduttori di veiculi elettrici cum'è BYD o cumpagnie chì trattanu di l'intelligenza artificiale o di e vitture autonome, queste e cumpagnie anu da circà in altrò.

L'Attu di Riduzzione di l'Inflazione di u presidente Biden, destinatu à affruntà u cambiamentu climaticu, hà messu i Stati Uniti in una strada solida versu a neutralità di u carbonu. Ma a decentralizazione di l'America è u focu annantu à l'innuvazione privata significa chì a pulitica di u guvernu ùn pò micca avè u stessu impattu cum'è in Cina.

AMU BISOGNA UNA ALLIANZA US-CHINA

Hè dunque cruciali chì l'Americani ricunnosce chì per a maiò parte di u mondu, è forse per tutti noi, a capacità di a Cina di furnisce una tecnulugia verde à pocu costu hè, in tuttu, una bona nutizia. Tutta l'umanità hà bisognu à a transizione à l'energia rinnuvevule à grande scala, è rapidamente.

L'America conduce sempre in l'innuvazione, mentre chì a Cina eccelle à piglià a scienza di frontiera è rende a so applicazione in u mondu reale rentabile. Se i pulitici americani, l'investitori è l'imprese ricunnoscenu chì u cambiamentu climaticu hè a più grande minaccia per l'umanità, puderia apre e strade di diplomazia, cullaburazione è cumpetizione constructiva cù a Cina chì ci benefiziu tutti.

Inseme, a Cina è i Stati Uniti puderanu decarbonize u mondu. Ma s'è l'Amiricani ùn si mettenu micca seriu, i Cinesi a faranu senza elli.

È se i Stati Uniti prova à impedisce a Cina, sia per mezu di liste nere corporative, interdizioni di cummerciu o tecnulugia, o pressioni diplomatiche, finiscinu per esse parte di u prublema climatica. Hè accadutu prima di u mese, quandu u Sicritariu di u Tesoru Janet Yellen, durante una visita in Cina, urgeu à i funzionari di u paese à limità l'esportazioni di tecnulugia verde chì i Stati Uniti dicenu chì dannu e cumpagnie americane.

POLLUTE PER DECARBONIZE

Xi ùn abbandunà micca cumplettamente u mudellu ecunomicu di fabricazione per l'esportazione inquinanti chì hà servitu cusì bè a Cina, nè pare micca prontu à piantà a custruzzione di e piante di carbone. Tutti dui sò cunsiderati necessarii per a sicurità ecunomica è energetica finu à chì a transizione verde hè cumpleta. Ma avà sò solu un mezzu per a fine. U scopu ultimu, pare, hè di ottene a neutralità di u carbonu duminendu l'industrii chì facenu pussibule.

Cum'è i Stati Uniti eranu un ritardatu à a Sicunna Guerra Munniali, l'imprese cinesi di cleantech sò ritardate, appoghjate nantu à e tecnulugia sviluppate in altrò. Ma a storia premia micca necessariamente quelli chì sò ghjunti prima, ma quelli chì sò ghjunti l'ultimi, quandu un prublema hè stata risolta. Xi pare chì sente u caosu climaticu chì si avvicina à l'orizzonte. Vincere a corsa per e soluzioni significa vince u mondu à vene.

(Extrait de la revue de presse étrangère éditée par eprcomunicazione )


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/ci-salvera-la-cina-dal-cambiamento-climatico/ u Sat, 27 Apr 2024 05:20:46 +0000.