Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U guvernu di i ghjudici

U guvernu di i ghjudici

Lecture « Le gouvernement des juges » par Sabino Cassese. È micca solu. Notepad di Michele u Grande

Sabino Cassese hà scrittu chì a riforma di a ghjustizia in Italia hè difficiule perchè ùn ci hè più a separazione di i puteri. U guvernu hè diventatu legislatore. U Parlamentu hè diventatu amministratore. I ghjudici esercitanu funzioni amministrative, occupanu l'uffizii di serviziu di u CSM è u Ministeru di a Ghjustizia, è a funzione legislativa cù a so prisenza in i cabinetti ministeriali. I milioni di casi pendenti mostranu chì ci hè una dumanda di ghjustizia chì ùn hè micca satisfata. Questu hè riflessu in a cunfidenza in rapida diminuzione di a pupulazione in a magistratura, cum'è misurata da i sondaggi. Se a ghjudiziaria ùn riesce micca rapidamente à eliminà u backlog, risponde prontamente à a dumanda di quelli chì anu vultatu à i ghjudici, u corpu tutale di a ghjudiziaria finiscinu per perde cumplitamenti a fiducia chì a cumunità deve avè in a ghjustizia. A ghjustizia chì arriva tardi ùn hè micca ghjustizia. È una ghjustizia chì perde a fiducia di i citadini risicate di ùn esse cusì (« U guvernu di i ghjudici, Laterza, 2022).

***
In u 1816 Giulio Beccaria, u figliolu di Cesare, hà stallatu una stanza intera in u palazzu milanese in Via Brera per accoglie i manuscritti di u babbu. Cum'è e porte sopra l'entrata di a stanza, hà cumandatu quattru tela à tempera da un pittore scunnisciutu. Alors que les deux dernières sont consacrées aux conférences d'économie universitaire tenues par Beccaria de 1769 à 1772, les deux autres illustrent l'événement le plus mémorable de sa vie : la rédaction des différentes ébauches « Dei delitti e delle pene » (1765), l'œuvre chì li avia datu fama internaziunale. A prima tela raffigura u mumentu prima di scrive : quella di l'ispirazione civile. A ghjustizia, velata è in catene, cù una spressione di cori spezzata, hè presentata da un Geniu alatu à Cesare. L'ultime, pusendu nantu à a scrivania, volta e spalle per fighjà versu elli. U spettatore capisce ch'ellu alza a so voce per restituà a dignità à a ghjustizia. In l'imaghjini di a seconda tela si vede invece intesu à scrive u so maestru. Minerva, vale à dì a luce di a raghjoni, li detta.

In a grazia neoclassica di a prima tela, a faccia trista è inchinata di a Ghjustizia hè chjosa. E so mani sò ligate : hè impotente, schiava. A so cundizione pare quasi alludere à u trionfo di l'inghjustizia. L'uggetti à i pedi di a so figura disgraziata sò ancu impressiunanti: un logu, nantu à quale l'esecutore porta a decapitazione; è una spada, un attributu icònicu di a Ghjustizia inseme cù a benda è a squame. Chì significatu hà a prisenza di sti ogetti ? L'idea di u pittore o, più prubabilmente di u cliente, hè chì a Ghjustizia hè afflitta è impotente perchè hè affidata à l'uffiziu sanguinariu di taglià i capi di i cundannati. A spada ùn appare micca in a tela cum'è un attributu di a Ghjustizia, ma piuttostu cum'è a so negazione. A ghjustizia – l'autentica ghjustizia – si prisenta cù e caratteristiche di mitezza : hè una figura disarmata. Chì, però, ùn risolve micca a so rilazioni cù a viulenza.

Contrastant lui-même à l'éloge du « potestas gladii », Beccaria perçoit pleinement le caractère inexorable et tragique de cette relation : interprète d'une nouvelle sensibilité humaniste, il parvient à sa propre conscience douloureuse. In a rapprisintazioni tradiziunale, a spada era l'emblema brillanti di a ghjustizia chì punisce a cattiveria. Hè contru à st’ideulugia mistificante chì Beccaria s’alza. Di sicuru, a viulenza criminale serve à cumbatte a viulenza di quelli chì commettenu crimini : ma a viulenza ferma. Hè per quessa chì a figura di a Ghjustizia hè drammatica : ùn pudendu rinunzià à a viulenza, deve sempre s'impegna à fà u minimu usu necessariu. In fine, hè precisamente stu cuncettu di u « minimu necessariu », à tempu un trattu stilisticu è un core filusòficu di i « Crimini », unu di i lasciti più preziosi di Beccaria per affirmà una cultura guarantista di u dirittu penale. Sfurtunatamente, e cundizioni pulitiche per chì u Parlamentu Talianu faci un passu decisivu in avanti nant’à sta strada ùn parenu ancu esse. Se u futuru hè in u ventre di Jupiter, tuttu ciò chì resta hè di sperà per cunghjunzioni astrali più benigni.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/il-governo-dei-giudici/ u Sat, 27 Apr 2024 05:30:05 +0000.