Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè in Europa i biglietti aerei cresceranu di più chè in i Stati Uniti è in Asia

Perchè in Europa i biglietti aerei cresceranu di più chè in i Stati Uniti è in Asia

In u recente Summit di Airbus, i pruduttori è e compagnie aeree anu lanciatu l'allarme: l'adopzione di biocarburanti rischia di pesà nantu à e tasche di i passeggeri più chè in altrò. È anu spiegatu perchè

Volà in Europa puderia custà assai di più chè volà in America o in Asia.

U settore di l'aviazione, cum'è i trasporti terrestri, piglia misure per risponde à e normative anti-inquinamentu, ma ci sò pruposte à l'orizonte chì – se appruvate – impuneranu novi tagli in emissioni. Questu implicerà l'adopzione di novi carburanti, cum'è i biocarburanti o l'idrogenu, è di soluzioni cum'è l'elettrificazione, questu ultimu certamente micca à breve tempu.

Per esse sicuri, i carburanti à bassu impattu esistenu dighjà in l'aviazione è sò aduprati ancu s'ellu ùn sò ancu diffusi.

Ciò chì puderia marcà una differenza trà i biocarburanti venduti in Auropa da u restu di u mondu hè u costu: quellu più altu praticatu in u Vechju Cuntinente puderia aggravà i tariffi è pisà nantu à e tasche di i passageri.

CH ARE SONU I BIOCombustibili

A questione di a riduzione di e emissioni hè una priorità per tuttu u settore di i trasporti. L'aviazione ùn hè certamente micca esentata da ella è hè chjamata à riduce a so impronta adattendu i mezi è e tecnulugie. U più prumettente è u più veloce da aduttà hè di aduprà biocombustibili (chjamati ancu biocarburanti o Baf) prudutti da colture alimentarie cum'è maize, maize, canola è granu, ricchi in olii vegetali essenziali. Questi olii sò cumbinati cù metanolu è a reazione chimica resultante produce un biocarburante chì pò esse adupratu in alternativa à u cherosene. Una variante si compone di biocarburanti produtti da biomasse lignocellulosica (a più cumuna chì hè u bioetanolu) ottenuta da residui agriculi, arburi caduti o danneggiati è erbe salvatiche.

Studii nantu à i biocarburanti anu iniziatu à l'iniziu di l'anni 2000 è u primu volu hè statu fattu in u 2008, operatu da Virgin Atlantic . In l'anni successivi, parechji trasportatori anu cuminciatu à circà cun interessu una suluzione chì li permetta di taglià l'emissioni è i costi cunnessi (i regulamenti futuri prevedenu costi crescenti per ogni tonna di Co2 prodotta). Ma ci sò dui tippi di prublemi chì rallentanu a diffusione à grande scala di i biocarburanti: l'impussibilità di equalizà i volumi di produzzione di u kerosene aeronauticu tradiziunale è u costu di pruduzzione significativamente più altu (una tonna di biocarburanti costa circa 2.500 dollari, circa duie volte di più) . a metà di u costu di fabricazione di una tonna di cherosene). Senza dimenticà a custruzzione di infrastrutture dedicate à i biocarburanti, per i quali IATA stima un costu chì varieghja trà 10 è 15 miliardi di dollari. Per queste ragioni, l'obiettivu chì i pruduttori è e compagnie aeree si sò stabilite hè di ghjunghje à un mischju di 50% Baf è 50% di cherosene fossile da aduprà durante ogni volu.

IN I SUA U BIOFUEL SONU INCENTIVATI, IN AUROPA NO

I prublemi di pruduzzione è di costu rendenu i biocarburanti più cari di quelli tradiziunali, dunque – cum'è sempre accade – l'interventu di l'istituzioni hè necessariu per bilancià i conti è facilità a transizione energetica. È quì cumincianu e differenze: in i Stati Uniti, i BAF benefizianu di una franchigia fiscale da parte di l'autorità federali chì minimizanu a differenza cù u cherosene, mentre chì in u Vechju Continente ciò ùn accade. Durante u recente Summit Airbus (tenutu in Tolosa i 21 è 22 di Settembre) Annette Mann, responsabile di a responsabilità corporativa di Lufthansa citata da Il Sole 24 ore , era chjara: "In Europa, i biocarburanti costanu 5 volte di più cà i combustibili fossili". In quantu à a Cina, l'idea di participà à un usu massivu di carburanti sustenibili hè fascinante quant'è cumplicata.

Una seria alarma, perchè cumbinata cù i rigori obiettivi di emissione – imposti ancu da u pianu Fit for 55 prupostu da a Cummissione Europea – u risicu hè di avè à ricorre à i BAF, scaricendu i costi più alti à i passeggeri. Dunque, u participazione di l'istituzioni hè necessariu, perchè in u pianu tecnicu, i pruduttori è l'imprese sò pronti: "Airbus hà digià a certificazione per vola tutti i piani à u 50% cù BAF", hà indicatu u CEO di u gruppu europeu, Guillaume Faury . Citatu da Il Sole 24 Ore , u Direttore Generale di Airlines for Europe (A4E) Thomas Reynaert hà osservatu: «I costi di riduzzione di l'inquinamentu aumenteranu. Bisogna à vede cumu impedisceli di traduce in una crescita di i prezzi di i biglietti aerei ", ricunnoscendu chì l'impegnu di l'IATA di dimezzà l'emissioni da u 2050" ùn hè micca un scopu faciule ". Dopu tuttu, l'operatori aeronautichi facenu dighjà a so parte, producendu è volendu aerei più moderni è efficienti chì riducenu u cunsumu di carburante è l'emissioni. A stu mumentu, a chjama di u settore aeronauticu à l'istituzioni europee ùn pò certamente micca stà à sente.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/smartcity/perche-in-europa-i-biglietti-aerei-lieviteranno-piu-che-in-usa-e-asia/ u Mon, 27 Sep 2021 06:49:35 +0000.