Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

I dodici prufessori universitari chì ricusanu u ghjuramentu di fideltà à u regime fascista

I dodici prufessori universitari chì ricusanu u ghjuramentu di fideltà à u regime fascista

Notepad di Michele u Grande

Berlinu, u 16 di nuvembre di u 1931 : Albert Einstein scrive una lettera à u Ministru di a Ghjustizia Alfredo Rocco induve ellu l’invita à revocà l’intruduzioni di u ghjuramentu obligatoriu di fideltà à u regime fascista per i prufessori universitari. A lettera li era stata dumandata da u ghjurista antifascista Francesco Ruffini , prufessore à l'Università di Turinu, ministru di l'educazione publica in u biennale 1916-1917 è membru di u Cumitatu Internaziunale per a Cooperazione Intellettuale di a Società di Nazioni. finu à u 1925.

Un ghjuramentu chì ùn era micca solu istituziunale, cum'è quellu di lealtà à u rè chì Ghjuvanni Gentile avia inclusu in a so riforma scolastica di u 1923, è chì tutti i prufessori avianu da firmà, à pena di decadenza di i so prufessori. Il s'agissait en effet d'une idée ouvertement idéologique, comme le disait le texte publié l'8 octobre 1931 : « Jure d'être fidèle au Roi, à ses successeurs royales et au régime fasciste, d'observer fidèlement le Statut et les autres lois de l'État. d'esercite l'ufficiu di maestru è di cumpiendu tutti i duveri accademichi cù u scopu di furmà citadini laboriosi, onesti, dedicati à a so patria è à u Regime Fascista. ghjuru ch'ùn appartene micca è ùn apparteneraghju micca à associ o partiti chì l'attività ùn hè micca cumpatibile cù i duveri di u mo postu ".

Cum'è l'analizatu in dettagliu a storica di a scienza Miriam Focaccia (« Prima pagina », nuvembre 1921), e reazzioni pulitiche è soprattuttu morali di l'accadèmici taliani à sta decisione sò state diverse, ancu per via di e pusizioni prese da u Santu Sede, chì raccomandò di accettà u ghjuramentu, ma cù una riserva mentale ("Salve the laws of God and the Church"), tramindui di u partitu comunista clandestinu guvernatu da Palmiro Togliatti, chì suggerì à i prufessori antifascisti di ghjurà è cusì mantene e cattedre. chì altrimenti sarianu passati in manu à i sustenitori di u regime. Benedettu Croce stessu, creatore di u Manifestu antifascista di u 1925, suggerì à quelli chì u cunsultavanu in privatu di ghjurà di cuntinuà à insignà secondu i principii di libertà.

A voce più autoritaria di l'intellettuali europei chì s'hè pronunciatu contr'à u tentativu di fascistà l'università taliane era precisamente quella di Einstein :

"A mo preghiera hè chì cunsigliate à u sgiò Mussolini di risparmià u fiore di l'intellettu talianu una umiliazione simile. Per esse diverse e nostre credenze politiche, sò chì ci hè un puntu fundamentale chì ci unisce ; tramindui ricunnoscemu è ammiremu u più altu bè in u sviluppu intellettuale europeu. Hè basatu annantu à a libertà di pensamentu è d'insignamentu è nantu à u principiu chì a ricerca di a verità deve precede ogni altru scopu. Hè solu basatu annantu à un tali principiu chì a nostra civilizazione puderia nasce in Grecia, celebrendu a so rinascita in Italia in l'era di u Rinascimentu. Ddu beni, u più preziosu ch'è no pussedemu, hè statu pagatu cù u sangue di i martiri, di l'omi puri è grandi, per via di u so travagliu l'Italia hè sempre amata è onorata. Berlinu 16 nuvembre 1931 ".

Rocco ùn s'hè preoccupatu di risponde personalmente. Iddu delegatu unu di i so cullaburatori, chì s'apressa à rassicurà Einstein chì u ghjuramentu ùn implicava nisun impegnu puliticu è chì solu "sette o ottu" prufessori avianu suscitatu qualchi obiezioni ; tutti l'altri avianu ghjuratu, frà elli "ancu u famosu matematicu Levi-Civita", è ancu i prufessori appartenenti à l'università libere, ancu s'ellu ùn sò micca obligati à fà. Dunque, nunda di fattu: "In Europa avemu affruntatu i boni tempi", era a nota significativa di Einstein in u so ghjurnale.

En décembre 1931, le journal français « La Liberté » publie un article anonyme, sans doute de Gaetano Salvemini, illustre storique et homme politique exilé en Angleterre, ancien professeur à l’Université de Florence, intitulé : « Pour que le monde civilisé sache… ». Un acte d'accusation ferme contre le serment obligatoire qui, écrit l'auteur, avait été imposé par chantage et était donc invalide. I nomi di quelli chì ùn avianu micca ghjuramentu sò stati tandu listessi è chì, cù quellu gestu, luntanu di dissocià si di i so culleghi assai più numerosi, si sò stati ripresentati davanti à l'opinione publica straniera, per ùn crede chì l'italianu. La culture était assujettie et totalement en ligne avec un régime autoritaire préjudiciable à la liberté, ce que le fascisme de Mussolini était depuis quelque temps. Francesco Ruffini, Mario Carrara, Lionello Venturi, Gaetano De Sanctis, Piero Martinetti, Ernesto Buonaiuti, Giorgio Errera, Vito Volterra, Giorgio Levi Della Vida, Edoardo Ruffini Avondo, Fabio Luzzato, Bartolo Negrisoli : sò i dodici chì ùn anu micca giuratu, persu. u so prufessore è u so salariu, invece di pruvucà ogni tipu di fastidiu è cuntrolli suffocanti.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/i-dodici-docenti-universitari-che-rifiutarono-il-giuramento-di-fedelta-al-regime-fascista/ u Sat, 07 Sep 2024 05:30:20 +0000.