Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi spiegheraghju l’ipocrisie è i truffismi nantu à u Superbonus

Vi spiegheraghju l'ipocrisie è i truffismi nantu à u Superbonus

Ciò chì hè dettu è ciò chì ùn hè micca dettu di u Superbonus. L'analisi di Giuseppe Liturrri

Vulete a transizione energetica? E ora cavalcate, perchè ùn hè micca liberu è ùn uttene micca a transizione in ogni modu. Cù sta cunsiderazione lapidaria, vuleriamu à pruvà à mette l'ordine à e numerose figure è valutazioni chì sò tornati à occupà a scena in l'ultimi ghjorni.

Partant de l'alarme lancée simultanément dimanche dernier par le Corriere della Sera et par le ministre de l'Economie Giancarlo Giorgetti, s'exprimant au Forum Ambrosetti à Cernobbio.

A nutizia hè chì l'estimazioni nantu à l'impattu di i bonus di custruzzione nantu à i bisogni è nantu à u saldo netu per esse finanziatu hè cresciutu da 116 billion in May à circa 146 billion ultime comunicati da u direttore di l'Agenzia di l'Agenzia direttamente à u presidente Giorgia Meloni. Un altru 30 miliardi supplementari chì, prima o dopu, ma di sicuru micca in tuttu, e famiglie è l'imprese cumpensà cù i so debiti fiscali rispettivi finu à u 2035. Aspittendu à leghje una panoramica cumpleta è aghjurnata in a nota d'aghjurnamentu à u documentu di ecunumia è finanza (Nadef) ùn simu cunvinti da parechje cose nantu à questu hype mediaticu, partendu da u fallimentu di leghje l'impronte digitali evidenti di a Cummissione UE, u grande sponsor di sta corsa per l'efficienza energetica in e nostre case.

In fatti, ci vole à ricurdà chì l'opere chì i so spesi parenu oramai splode sò sempre stati una passione di i burocrati di Bruxelles. Partendu da u PNRR, chì finanzia u Superbonus cù 13,6 miliardi, è ancu altre misure per migliurà u rendiment energeticu di l'edifizii publichi. Hè a Cummissione stessa, in un rapportu di settembre 2021 nantu à u settore di a custruzione in Italia, chì mette in risaltu "i risultati straordinarii" ottenuti in i primi mesi di l'applicazione di a regula, chì valevanu allora circa 8 miliardi in opere è oghje sò pronti à superà a soglia di 100 miliardi à a fine di l'annu.

A Cummissione ùn hà micca solu appughjatu nantu à u bilanciu straordinariu post-pandemia, ma hà ancu intenzione di utilizà u bilanciu ordinariu perchè ieri Veerle Nuyts, portavoce di a Cummissione UE per i prublemi ecunomichi, hà dichjaratu chì "u fondu di coesione, sia per u 2014-2020 sia per u 2020. per u ciculu 2021-2027, continuerà à mette un grande enfasi in a rinuvazione in a custruzzione per case è edifizii sostenibili ".

E perplessità nascenu quandu Giorgetti prova di attribuisce à ellu stessu una virginità rinnuvata esprimendu a so preoccupazione per l'impattu di u Superbonus nantu à e finanze publica. In fatti, hè vera chì a regula hè nata cù u guvernu Conte 2, ma sò e decisioni di u guvernu Draghi – di quale ellu facia parte – chì anu cuntribuitu à determinà l'effetti attuali nantu à e finanze pubbliche. S'elli vulianu piantà lu, puderianu avè. Ma u guvernu Draghi cascarà una seconda dopu, senza u sustegnu decisivu di u M5S. Capemu l'impussibilità obiettiva – à pena di un colpu mortale à u funziunamentu di l'ecunumia – di piantà u trenu in muvimentu dighjà à a fine di u 2021. I stessi impedimenti oggettivi chì custringhjenu u guvernu Meloni à debilitatu à pocu à pocu u sollievu, piuttostu chè un chjaru chjaru. ferma. Ma l'onestà intellettuale piacerebbe chì Giorgetti ricurdà chì u so propiu direttore generale Riccardo Barbieri Hermitte hà dichjaratu in una audizione parlamentaria u 23 di maghju scorsu chì l'impattu macroeconomicu di u superbonus è u bonus di facciata era uguali à 2,2, 1,8 è 0,9 punti percentuali di u PIB reale più altu, rispettivamente. crescita in 2022, 2023 è 2024. Se avemu cunsideratu chì l'ultima stima di crescita per 2023 è 2024 hè uguali à + 1.0 è + 1.1, cuncludemu chì, senza custruzzione di bonus , da 2023 avemu avutu in una forte ricessione.

I risultati da esse valutati cù cura, per via di u frenu à a crescita rapprisentatu da l'impattu significativu di l'impurtazioni (+2,4%). Perchè deve esse ricurdatu chì avemu impurtatu quasi tutti i materiali, da quì u multiplicatore fiscali relativamente bassu di spesa nantu à u PIB (trà 0,5 è 0,9).

Inoltre, l'impattu nantu à i bisogni è u bilanciu nettu da finanzià, chì Giorgetti hà parlatu, hè distribuitu finu à u 2035, malgradu avè a più grande cuncentrazione finu à u 2026. U pruprietariu di u Mef avaria ancu fattu bè di ricurdà d'altri cunsiderazioni preziose di u so direttore. chì deve esse ancu indirizzatu à i principali in Bruxelles. In fattu, in u ducumentu di maghju si leghje chì "l'incentivi favurizeghja l'investimenti in a riqualificazione energetica di l'edifizii esistenti, sustenendu investimenti supplementari chì ùn sarianu micca stati fatti in l'absenza di incentivi, cù cunsequenze impurtanti nantu à a realizazione di l'ugettivi di transizione energetica". .

Ma i risultati nantu à questu fronte lascianu qualcosa à desiderate, soprattuttu in termini di efficienza. I tecnichi di Mef spieganu chì a riduzzione di u cunsumu energeticu tutale attribuibile à u Superbonus hè uguali à 3% in 2022 è a riduzzione di emissioni hè uguali à 1,7%. U costu per riduce u cunsumu da un kilowatt-ora hè uguali à 5,2 euro. Una relazione francamente insostenibile, à u puntu chì ancu u Fondu Monetariu Internaziunale hà truvatu chì " u valore per i soldi hè poviru si paragunemu l'alti tassi di sussidiamentu di a misura cù i so risultati in termini di efficienza ". In cortu, ùn ci hè micca mancanza di argumenti contr'à u Superbonus, ma parlà solu di spesa hè parziale è inganna.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/vi-spiego-ipocrisie-e-tartufismi-sul-superbonus/ u Sun, 17 Sep 2023 07:16:03 +0000.