Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi spiegheraghju i scopi di a China in Afganistan. Parlà Jean

Vi spiegheraghju i scopi di a China in Afganistan. Parlà Jean

Chì succede in Afghanistan? Perchè i Stati Uniti si sò alluntanati? Quale finanza è sustene i Taliban? Chì hè a pusizione di l'Iran? Ci saranu cunvergenze parallele trà Cina è Russia? Eccu e risposte di u generale Carlo Jean

Unu di i motivi di u ritruvamentu di i Stati Uniti da l'Afghanistan era a necessità di focalizà u tempu è e risorse per sfidà a Cina. Generale, l'Afghanistan hà sempre un valore strategicu per i Stati Uniti?

U valore strategicu di un certu assetu dipende ancu da u costu chì paghe per ellu. L'opinione publica americana era stanca di st'impegnu chì ùn hà vistu fine, è ancu pochi risultati. Di conseguenza, Donald Trump avia digià decisu di ritirà si da l'Afghanistan è hà pruvatu à uttene un ritruvamentu dolce cù una trattativa cù i Talibani, aperta in Doha da allora u secretariu di Statu Mike Pompeo.

L'apertura di una negoziazione di pace cù una urganizazione estremista cum'è i Talibani hà rispostu à calculi strategichi o hè stata u risultatu di dinamiche interne americane?

Senza dubbitu, a pulitica estera dipende sempre da a pulitica interna. E in fattu, Joe Biden ùn hà fattu altru chè seguità a tendenza spiegata da l'amministrazione Trump, ancu s'ellu serà sicuramente statu surpresu da a rapidità di u successu di i Talibani. In fatti, hà avutu à schjattà novi truppi per prutege u persunale americanu evacuatu da Kabul.

A disastrosa surtita da l'Afghanistan hà dannatu a credibilità internaziunale di i Stati Uniti?

In u mo scopu, a credibilità di i Stati Uniti hà pigliatu un colpu severu. Ma u ritruvamentu era previstu.

Sin'à qualchi settimane fà Biden hà dettu ch'ellu era fiduciosu in e capacità di l'armata afgana. Era veramente, à parè soia, o sapia in cosa stava entrendu?

Sicuramente e forze armate americane, in particulare quelle in u campu, eranu ben cunnuscenti di a realtà di l'armata afgana: un esercitu ùn lotta micca perchè hà pistole o veiculi, ma lotta s'ellu hà un spiritu patriotticu. L'esercitu di i Stati Uniti aspettava stu crollu. Ma a valutazione ùn era micca cumpletamente spartita à u livellu di l'intelligenza è di a pulitica, dunque era ingannatu chì l'armata afgana puderia tene più. A motivazione di i suldati ùn era micca prevista per esse minata finu à u puntu chì ùn luttanu micca, rinuncianu e so armi o li vendenu à i Taliban.

Chì ne serà avà?

Avà serà necessariu di vede se a guerra continuerà in forma di guerra civile o tribale cum'è in 2001, quandu i Talibani ùn avianu micca u cuntrollu cumpletu di u territoriu afganu, in particulare in e zone settentrionali induve l'Alleanza di u Nord era attiva, chì s'oppone à u guvernu talibanu di Kabul.

I Stati Uniti anu spesu decine di miliardi di dollari per furmà l'armata afgana: senza risultati maiò, pare, data a scunfitta di e forze armate. Chì ci hè andatu? Ci hè statu un muru di corruzzione chì Washington ùn hà riesciutu à rompe?

Ci hè di sicuru un muru di curruzzione è di inefficienza, ma soprattuttu ci hè un cuncettu sbagliatu daretu à u crollu. È questu hè u cuncettu chì l'Afghanistan pò esse un statu-nazione, quandu invece hè cumpostu da tribù è clan in ostilità millenaria l'una à l'altra. Malgradu tuttu u sustegnu militare è logisticu chì hà ricevutu, l'armata hè cascata in realità perchè ùn ci era micca spiritu chì pudessi dà à i suldati cumbattività.

Cumu finiscerà?

Ma ùn hè micca sicuru chì i ghjochi sianu cumpletamente finiti in Afghanistan: i gruppi etnichi è e tribù resistenu, e rivalità millenarie continuanu. I Tadjichi è Hazaras ùn vuleranu micca esse duminati da i Pashtun Talibani, chì sò improbabili di pudè duminà un paese frammentatu cum'è l'Afghanistan chì conta 33 milioni d'abitanti. I Tajiks sò 24 per centu, i Hazaras 15 per centu, i Uzbeks 9; i Pashtun sò 36 per centu ancu se ultimamente parenu esse aumentati di numaru per via di i flussi da u Pakistan.

L'emiratu talibanu di Mullah Omar hè statu sustenutu da u Pakistan, l'Arabia Saudita è l'Emirati Arabi Uniti. Quale hè chì finanzia i Taliban oghje? E chì sò i stati chì feghjanu u regime talibanu, sì micca cun favore, almenu cù micca troppu rigrettu?

Certamente, se questi vinti anni di guerra ùn anu micca cambiatu l'Afghanistan, a situazione mundiale hè cambiata. I Talibani ùn anu micca u sustegnu di l'Arabia Saudita, ma anu un sustegnu – ancu se ambiguu – da l'Iran, à causa di u fattu chì Teheran hà cunsideratu cun preoccupazione a presenza di e truppe americane à a so fruntiera orientale. L'evacuazione di l'Americani da l'Afghanistan hè cunsiderata una bona cosa per l'Iran.

È a Russia?

I Talibani sò stati fermamente opposti da a Russia prima di u 2001: in realtà, Russia, Iran è l'India anu supportatu l'Alleanza di u Nordu di Massoud, u Leone di Panjshir. Attualmente, tuttavia, a Russia hà un prublemu abbastanza grande: hè stata sfucata, stava pensendu à un guvernu di transizione in Afghanistan mentre i Talibani ùn ne volenu sente parlà.

A differenza di i Stati Uniti è di i so alleati, Russia è Cina ùn anu micca evacuatu e so ambasciate in Kabul. Chì pensa Pechino di i Taliban?

A Cina hà avutu cuntatti di altu livellu cù i Taliban: u ministru di l'Affari Esteri cinese hà scontru cù u negoziatore Taliban in Doha, Baradar, è hà sicuramente dettu à i Taliban chì Pechino hè dispostu à sustene li. L'eliminazione di a presenza americana in Afghanistan dà à a Cina u grande vantaghju di diminuisce l'influenza di Washington in Asia Centrale. E dopu a China hà per scopu di incorporà l'Afghanistan in a Cintura è Strada Iniziativa, a Nova Strada di a Seta: si parla dighjà di un tipu d'autostrada trà Kabul è Peshawar, in Pakistan. L'Afghanistan hè un'occasione economicamente interessante per a Cina: sicondu u US Geological Survey, u paese hà una grande quantità di minerali rari, rame è oliu, chì Pechino hà sicuramente messu in ochji. Ma questu aspettu ecunomicu hè inferiore à quellu strategicu è geopoliticu, ligatu à a pussibilità di diminuire l'influenza americana in Asia Centrale è di lascià a Russia sola davanti.

Chì significatu?

A Russia hà grandi difficultà à cuntrastà a penetrazione cinese in Asia Centrale, una regione storicamente sottu l'influenza di Mosca, perchè ùn hà micca a capacità economica per fà. Tuttavia, ùn si pò escludere chì, in u futuru, a friczione possa accade trà Russia è Cina precisamente per via di i Talibani, chì rischianu di destabilizà l'Uzbekistan è u Tadjikistan, induve a Russia hè presente in e forze militari. Finu à oghje, Mosca hà sustinutu u tarrurismu tadjicu è uzbeku per luttà contr'à l'infiltrazioni jihadiste in Asia Centrale.

Nanzu, hà spiegatu chì in u passatu i Talibani ùn anu riesciutu à impone si à tutti i gruppi etnici chì abitanu l'Afghanistan. Se u paese diventessi una fonte d'instabilità, pensate chì a Cina – dati i so interessi ecunomichi-strategichi – si truveria ubligata à intervene, viulendu u so principiu di non interferenza?

A Cina hè contru à l'ingerenza di l'altri, micca contru à i soi. L'iniziativa Cintura è Strada hè un'iniziativa chì ghjoca nantu à l'ecunumia cum'è un strumentu per l'espansione geopolitica. A mo parè, a sola paura di a Cina hè u fattu chì, cù i Talibani – in particulare cù u figliolu di Mullah Omar – militanu parechji Uiguri chì sò scappati di u Xinjiang è chì sò ligati à a resistenza uigura contr'à u regime di Pechino. Ma a Cina si sente forte, è hè, perchè à u cuntrariu di l'Occidente ùn adopra micca boni maneri quandu si tratta di controterrurismu è di cuntrollu suciale: pensate, in Xinjiang, à centri di rieducazione, campi di travagliu furzatu, trasferimentu di masse di Han Cinese per cambià e proporzioni etniche di a regione à u detrimentu di l'Uiguri.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/afghanistan-ritiro-stati-uniti-cosa-succede-carlo-jean/ u Mon, 16 Aug 2021 16:59:57 +0000.