Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi parlu di l’inundazione di cimentu in Emilia-Romagna

Vi parlu di l'inundazione di cimentu in Emilia-Romagna

L'articulu trattu da u blog di Stefano Feltri, Appunti, scrittu da Emanuele Intrieri, ricercatore à u Dipartimentu di Scienze di a Terra di l'Università di Firenze. Membru di u Centru di Competenza per Rischi Idrogeologichi di u Dipartimentu Naziunale di Prutezzione Civile

U dibattitu di sti ghjorni hà vistu un gran numaru di intervenzioni, spessu da i geologi è i climatologi, chì anu delineatu un ritrattu di ciò chì hè accadutu è chì succede in l'Italia cintrali, dopu à e piogge di l'ultimi ghjorni chì anu causatu tanti danni soprattuttu in Romagna. .

Sti intervenzioni sò soprattuttu d'accordu à definisce e cause è e pussibuli suluzioni di sti fenomeni, i stessi anticipati uni pochi di ghjorni fà in un altru articulu ghjustu quì nantu à Appunti .

Sembra ovvi, ma si dice chì nantu à tematiche cumplesse cum'è l'inundazioni, chì implicanu a scienza, a pulitica, l'ecunumia è a sucetà, ci hè una cunvergenza sustanziale di punti di vista.

U prublema hè di passà da a teoria à a pratica.

E parolle chjave più ripetute sò "cambiamentu climaticu" è "consumu di terra". A figura per i decennii chì venenu seranu l'estremi di l'avvenimenti atmosferichi: una grande siccità alternata cù precipitazioni intense, un grande calore alternatu cù i periodi friddi ancu fora di stagione.

Hè vera chì 200 mm di piova in 48 ore in Emilia-Romagna era ancu statu registratu in u passatu (cum'è, per esempiu, in l'inundazione di u 1996), ma avvenimenti di stu tipu sò stati classificati cum'è precipitazione cù un tempu di ritornu di 100 anni. (vale à dì una volta per seculu) mentri menu di 30 anni sò passati da tandu.
Dui date ùn sò micca abbastanza per fà una statistica ma venenu cunferma da ogni locu chì a precipitazione estrema diventa sempre più cumuna.

Ciò chì era accadutu una volta ogni duie generazioni (è dunque persu a so memoria) pò avà accade una volta o più in u span di una vita umana.

Hè per quessa chì a cumunità scientifica reitera chì ci vole à abituà à sti fenomeni. Ma questu ùn significa micca abituà à e tragedie ch'elli causanu, à u cuntrariu. È questu hè induve u sicondu termini chjave, "usu di a terra", entra in ghjocu.

Sicondu i dati Ispra, l'Emilia-Romagna hè u terzu in Italia per a quantità di terra cimentata, cù una zona sigillata chì rapprisenta circa 9 per centu di a terra tutale.

A terra impermeable

U cunsumu di a terra, chì currisponde à l'overbuilding, hè l'azzione di copre a terra cù strade, edifici è altre opere chì in realtà l'impermeanu (in inglese hè chjamatu "soil sealing").

L'espansione urbana hè una di e cause principali di l'aumentu di a freccia è di l'intensità di l'inundazioni, in particulare nantu à a reta di fiumi minori (vale à dì l'intrecciamentu di corsi, canali è fiumi chjuchi), chì in fatti hè quellu chì hè statu sottumessu à stress questu maghju 2023.

L'acqua precipitata, quella chì ùn s'evapora è ùn hè micca assorbita da e piante (in decadenza per via di l'urbanizazione), ùn pò micca infiltrà a terra è invece scorri rapidamente nantu à a superficia induve hè purtata in u cursu d'acqua più vicinu.

L'infiltrazione hè un prucessu fundamentale micca solu perchè una parte di l'acqua hè sequestrata è và à ricaricà l'aquifers, ma ancu perchè a parte restante hè ritenuta è liberata lentamente nantu à ghjorni, settimane è mesi; chì ghjè per quessa chì d’estate i fiumi più grossi anu sempre un pocu d’acqua : hè quellu chì pioveva mesi o anni prima. Altrimenti, uni pochi di simane senza piova bastassi à asciucà cumplettamente ogni fiumu (cum’è per u cusì chjamatu fiumare).

S'ellu hè impeditu l'infiltrazione, quest'acqua finisce tutte inseme assai rapidamente in a reta di u fiumu è pruvucarà un flussu più altu in i corsi d'acqua ch'elli avianu prima di l'overbuilding.

Sicondu i dati Ispra, l'Emilia-Romagna hè u terzu in Italia per a quantità di terra cimentata, cù una zona sigillata chì rapprisenta circa 9 per centu di a terra tutale.

Stu valore hè più altu ch'è a media naziunale di 7,1 per centu, chì in sè stessu hè digià assai altu.

In più, in u 2021, l'Emilia-Romagna hà registratu u terzu più grande aumentu di a presa di terra, cù più di 658 ettari di terreni supplementari coperti da cimentu. Questa figura currisponde à u 10,4 per centu di u terrenu tutale di l'Italia per quellu annu.

Equilibrate u béton

Una dimarchja di cuntrastà u cunsumu di a terra hè quella di l'invarianza detta idraulica, vale à dì chì in u casu di e custruzzioni novi, prevede una seria d'intervenzioni chì assicuranu chì i flussi di i fiumi durante l'inundazioni ùn aumentanu micca, ma restanu uguali à quelli ch'elli. avutu prima di l'impermeabilizazione.

In u 2012, a Cummissione Europea hà publicatu e Linee guida nantu à e migliori pratiche per limità, mitigà o cumpensà u cunsumu di a terra chì, in più di suggerenu contromisure, sottolineanu ancu chì a terra rapprisenta una risorsa impurtante da priservà è cumu a so perdita hà effetti negativi nantu à u cambiamentu climaticu. (perchè u tarrenu hè assai impurtante per catturà u diossidu di carbonu da l'atmosfera), nantu à a biodiversità (perchè i terreni sò ecosistemi ricchi è cumplessi), nantu à l'agricultura (perchè si sguassate terra potenzialmente fertili chì hà spessu usatu u tempu per furmà).

Trà l'intervenzioni per mantene a stabilità idraulica (è in generale per riduce a probabilità d'inundazione) un esempiu sò i bacini di espansione : parchi cù zoni depressu custruiti accantu à un fiume.

Quandu u clima hè bonu, sò generalmente usati cum'è parchi publichi nurmali, ma in casu di inundazioni funziunanu cum'è u foru di "overflow" in un lavamanu: se l'acqua di u fiumu hè sopra à una certa soglia, invece di sparghje in a strada, finisce in issi bacini artificiali chì diventanu laghi per 24-48 ore, u tempu necessariu per l'onda di inundazione per passà è sviutata in u tempu, prima chì una nova precipitazione pò ghjunghje è truvallu pienu.

I tanki di espansione sò ovviamente dimensionati cù u rispettu à un periodu di ritornu specificu, vale à dì un calculu di u costu-benefiziu hè fattu è si vede chì ùn hè micca cunvene à custruisce cisterne per cuntene inundazioni cusì grande da esse assai improbabile.

Ùn si tratta micca di "se" ma di "quantu spessu". U prublema hè chì avemu amparatu a risposta à sta quistione dopu à decennii di dati nantu à l'inundazioni passate, ma cù u cambiamentu di paradigma impostu da u cambiamentu climaticu avemu da interrogà tuttu.

Altre intervenzioni per mitigà l'effettu di u cunsumu di a terra cunsistenu in cumpensu. Se vogliu custruisce un edifiziu in un locu è per quessa impermeabile una certa superficia, in ritornu, aghju da fà a terra più permeable in altrò.

In i cuntesti urbani, i danni causati da l'inundazioni ponu esse stimati apprussimatamente trà 100 è 1000 euro per metru quadru di zona inundata.

Qualcosa pò esse fattu

In certi paesi hè pussibule di custruisce contru à u pagamentu di un tributu per esse pagatu per a prutezzione di l'ambiente. Un'altra suluzione cunsiste in a implementazione di tecniche di custruzzione cù un impattu più minimu, cum'è i cosiddetti pavimenti drenanti, quelli griglie di cimentu aduprate qualchì volta in parcheghji chì permettenu à l'erba di cresce in i spazii vioti.

Ancu a ricuperazione di i zoni industriali abbandunati permette a custruzzione di novi edifici senza avè da cunsumà terreni supplementari. Infine, aumentà a cuscenza di i citadini di sti prublemi hè sempre u modu più economicu paragunatu à i benefici chì porta.

Questi approcci ùn sò micca tutti ugualmente efficaci, ma ponu esse aduprati in sinergia, ancu s'ellu u so effettu hè più grande nantu à i flussi più grande.

A Regione Emilia-Romagna hà cunnisciutu è applicatu u principiu di l'invarianza idraulica da u principiu di l'anni 2000, impone restrizioni à quelli chì custruiscenu basatu nantu à a dimensione di u travagliu è à u so propiu spesa.
Toutefois, il est possible que la région hérite d'une situation déjà en partie compromise depuis des décennies et en tout cas les contre-mesures adoptées n'ont pas été conçues pour résister à ces flux qui auparavant auraient pu constituer un risque acceptable, mais qui pourraient être devenus trop nombreux. frequente.

E cundizioni di a piaghja sò tandu particularmente critiche soprattuttu induve i terreni agriculi sò stati cacciati in favore di e cità.

Quì i canali, assai numerosi in Emilia-Romagna, sò stati dimensionati per purtà l'acqua à i campi ; una volta chì i campi sò stati sguassati, i canali fermanu circundati da e case è cù u cunsumu di terra aumentatu; tuttu peghju da u cambiamentu climaticu.

L'urbanizazione ùn significa micca solu l'aumentu di a quantità d'acqua chì scorri à a superficia, ma ancu di aumentà l'esposizione: più preziose e strutture, più grande sarà u dannu. In i cuntesti urbani, i danni causati da l'inundazioni ponu esse stimati apprussimatamente trà 100 è 1000 euro per metru quadru di zona inundata.

Hè difficiuli di pensà à evità isse situazione senza un cambiamentu radicali di l’urbanistica è di a nostra cuscenza di i risichi. I zoni affettati cadenu in ciò chì i geologi chjamanu, senza sorpresa, pianure alluviali.

Oghje in u campu scientificu u terminu "disastru naturali" ùn hè più cunsideratu currettu. A natura face solu a natura. U disastru hè antropicu, chì si trova quandu ùn avemu micca adattatu è truvà un equilibriu.

(Articulu publicatu nant'à u blog Notes di Stefano Feltri)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/vi-racconto-lalluvione-del-cemento-in-emilia-romagna/ u Sun, 28 May 2023 05:18:59 +0000.