Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi dicu quale era Frank Borman

Vi dicu quale era Frank Borman

Frank Borman hè statu u primu astronauta à orbita a Luna à pocu più di 100 km da a terra è e so caratteristiche, ma micca solu questu. L'analisi approfondita di Enrico Ferrone

Frank Borman hè mortu . A nutizia passò inosservata perchè parechje persone ùn sanu micca quale l'hà fattu. Ma vulemu dì. Perchè Frank hè statu u primu astronauta à orbità a Luna à pocu più di 100 km. da a terra è i so rilievi. Era u 1968. U stessu annu in u quale a guerra di Vietnam cuntinueghja a furia è Martin Luther King è Robert Kennedy eranu stati assassinati uni pochi di mesi prima.

A Luna, u nostru unicu satellitu naturale, ogettu d'osservazione, di rivendicazione, di cunquista è – speremu – un laboratoriu scientificu unicu in u mondu, anzi fora di u mondu : necessariu di pruvà s'ellu serà pussibule d'imaginà a vita extraterrestre in sicurezza è – vuleriamu sperà – in pace ma st'ultimu scopu pare più luntanu chè Marte, Plutone o forse l'infinitu.

Oghje a scienza terrestre si prepara per i voli umani versu a Luna dopu à mezu seculu di scelte diverse è cù ugettivi di una natura diversa; l'umani esseri umani chì anu abbattutu i so stivali eranu l'Americani. Tutti masci. Avà sò pianificate missioni multietniche di i dui sessi è ci saranu equipaghji da quasi tutti i cuntinenti, ma micca tutti i puteri mundiali seranu alliati quì sopra. È questu pò esse un successu di a scienza, ma hè certamente un fallimentu di e relazioni umane nantu à un pianeta chì si sentia troppu chjucu per cresce a so razza umana, ma ùn hè micca capaci di fà coesiste in pace, dentru è fora di u so lettu naturali.

Pourtant, si l'on pense à la Lune aujourd'hui comme un objectif à atteindre, l'objectif est de devenir réalité, grâce précisément à la douzaine de missions Apollo qui ont précédé l'atterrissage de Neil Armstrong et Buzz Aldrin en ce lointain juillet 1969. Et en particulier précisément à Apollo 8 perchè era a prima missione orbitale tripulata; cun Borman c'eranu à bordu di a nave spaziale James Lovell à u modulu di cummandu è William Anders nantu à u simulacru lunar. Ma dinò, paradossalmente, volà in u spaziu in cunfortu era ancu per via di u vomitu è ​​di a diarrea chì l'hà affettatu durante u viaghju, cù e cunsequenze devastanti chì si ponu imaginà in un ambiente minuscule è sigillatu. Questa hè ancu una cunniscenza impurtante in a literatura tecnologica chì ci hà permessu di evità serii inconvenienti dopu. Ma un altru episodiu annantu à Frank Borman deve esse ancu ricurdatu, prima di i viaghji lunari: quandu a NASA hè entrata in crisa dopu chì Gus Grissom, Ed White è Roger Chaffee sò stati incinerati u 27 di ghjennaghju di u 1967 à bordu di l'Apollo 1 durante una prova di terra, Borman era assai criticu. A gestione di a NASA è u fabricatore North American Aviation, accusendu di a so "ignoranza, indolenza è disattenzione" à u puntu chì ellu stessu hè statu mandatu à a pianta in Downey, California, è hà nutatu chì u gradu di alcoolismu di i so impiegati hà influenzatu u lunar assignatu. prughjetti. "Borman li hà rializatu", hà scrittu Aldrin, in Men from Earth (1989). "U so stile di gestione chì cunfinava cù u bullying hà travagliatu".

U ricordu di ellu ferma : dopu avè lasciatu a NASA hè statu numinatu CEO di Eastern Air Lines è dopu presidente. Ma ùn hà micca pussutu guvernà a fase di l'Attu di Deregulation chì hà cambiatu definitivamente a struttura di tariffu di i voli in u mondu è si ritirò à Billings, Montana, induve avia un ranch di vacche. Era puliticamenti ligatu à u Partitu Republicanu, vicinu à Richard Nixon è babbu è figliolu Bush.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/vi-racconto-chi-e-stato-frank-borman/ u Sat, 11 Nov 2023 07:46:59 +0000.