Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Vi cuntaraghju di a genesi è l’attualità di a crisa cronica in Kosovo

Vi cuntaraghju di a genesi è l'attualità di a crisa cronica in Kosovo

"U modu ch'e aghju vissutu l'esperienza in u campu per trè anni, l'idea (assai sbagliata) di "esportà è impone a demucrazia" ùn hà nunda di fà cù e responsabilità internaziunali in a crisa cronica di Kosovo ". U discorsu di Marco Mayer, prufessore à u Lumsa Intelligence and National Security Course è à u Luiss Master in Cybersecurity

L'articulu di u generale Carlo Jean nant'à a crisa di u Kosovo hà u meritu di ghjunghje sin'à u core di u prublema.

Quasi 25 anni dopu, l'Auropa è i Stati Uniti paganu per un sbagliu iniziale d'una dimarchja eccessivamente ideologica chì – cum'è l'osserva bè Carlo Jean – hè stata fatta in Kosovo è micca in Bosnia-Erzegovina.

L'accordi di Dayton per a Bosnia in u 1995 – coordinati cù grande energia è perspicacia diplomatica da Richard Hoolbrook – avianu, però, debitamente tenutu in contu e fratture storicu-identità chì carattirizzanu e guerre civili è i cunflitti interni di i Balcani è oltre.

L'ILLUSIONE EURO-ATLANTICA IN KOSOVO

In u Kosovo, u principiu inspiratore di a pulitica euro-atlantica (anche se mai dichjaratu cusì esplicitamente) era l'illusione di creà da zero una entità multietnica nova è astratta capace di sguassate di colpu e storie è identità culturali di e cumunità chì sò profondamente diverse in u Kosovo. termini di lingua, religione, tradizione è costumi. In Kosovo a coesistenza (cù rari occasioni di cunvivenza) di a grande majuranza albanese cù a minurità ortodossa serba è cù l'altri gruppi minori (bosniani, montenegrini, romi, gorani, Ashkaly, egiziani, ecc.) hè stata quasi sempre difficiule è turmentata. .

In quantu à a pupulazione serba in Kosovo, hè ancu utile di ricurdà un elementu recente. U numaru di Serbi chì campanu in Kosovo in l'estiu di u 1999 hè cascatu bruscamente da a mità. E diverse fazioni di i guerriglieri albanesi UCK – appena i bumbardamenti di l'OTAN anu cessatu – cù e minacce è a viulenza cacciavanu e famiglie serbe da e so case induve puderanu.

I CRIMI CONTRA A PUBULAZIONE ALBANESE, È A REACCIONE À I SERBI

Aghju travagliatu per e Nazioni Unite in Kosovo da uttrovi 1999 à dicembre 2022. Quandu aghju ghjuntu per a prima volta (nuvembre '99) in Pec / Peja – sede di u Cumandante Italianu rispunsevuli di KFOR / NATO per l'area di u Kosovo occidentale -, u A presenza serba hè stata ridutta à un sfarfallu.

En juin 1999, le contingent italien des Garibaldi – dirigé par le général Mauro Del Vecchio – n'avait réussi à sécuriser qu'une petite partie de la communauté serbo-kosovar : le patriarcat de Pec, le monastère de Decani, le village de Gorazdevac habité à l'époque de più di mille citadini serbi-kosovari (oghje sfurtunatamenti ridotti à 450) è altre realità assai chjuche. In e cità di Pec/Peja è Djakovica/Giakova praticamente nimu era rimasu, salvu quattru o cinque dame serbe sopraprotette da l'armata italiana.

Prima l'apartheid è dopu i crimini contr'à a pupulazione albanese in Kosovo cummessi da e forze regulari è da e feroci bande paramilitari di Milosevic eranu di gravità inaudita, cum'è verificatu ancu da u Tribunale Penale Internaziunale per l'ex Jugoslavia.

Tuttavia, nimu ùn s'aspettava una reazione viulenta generalizata versu tutti i Serbi, ancu contru à quelli chì avianu una relazione amichevule è/o di bonu vicinatu cù i so cumpagni albanesi.

L'esodu era veramente assai sustanziale, se si cunsiderà chì in u censu di u 1991 ci eranu 15.000 Serbi è Montenegrini in Pec/Peja da i circa 60.000 abitanti di a cità. In quantu à i figuri generale, hè stimatu chì almenu 200 000 persone di cultura è lingua non-albanese anu lasciatu u Kosovo.

Sti dati cunfirmanu l'errore puliticu-ideologicu mintuvati da u generale Jean. U fattu più emblematicu hè u fallimentu di l'intelligenza militare per predichendu a rapidità è a pervasività di u prucessu etnicu "contra-pulizia" implementatu da i guerriglieri kosovar-albanesi.

RESPONSABILITÀ OCCIDENTALI IN KOSOVO

E rispunsabilità uccidintali in Kosovo ùn sò micca liate – quì ùn sò micca d'accordu cù u generale Jean – à u fattu chì i Stati Uniti è l'Auropa vulianu "impone a demucrazia". A manera ch'e aghju campatu l'esperienza di u campu per trè anni, l'idea (assai sbagliata) di "esportazione è impone a demucrazia" ùn hà nunda di fà cù e responsabilità internaziunali in a crisa cronica di u Kosovo. L'esportazione di a demucrazia cù l'armi hè ancu una teoria più tardi, d'origine neocon, di quale Paul Wolfowitz era u sustegnu più influente cù l'arrivu di Bush junior in a Casa Bianca.

Ciò chì ùn hà micca travagliatu hè l'incapacità di truvà l'equilibriu istituziunale ghjustu trà a maiuranza è e minurità, un prublema chì affligge – ancu s'è in diverse forme – sia e demucrazie sia i regimi autocratici (pensate solu à a storia turmentata di a Cecenia certamente micca risolta cù u protagonismu). di Kadyrov volutu da Putin).

I DIFFICULTI DI TROVA SOLUZIONE

Per spiegà megliu e grandi difficultà di truvà suluzioni, vi cuntaraghju a mo spirienza diretta in i quattru cumune serbi induve sò accaduti i scontri in l'ultimi ghjorni.

In l'estate di u 2002, in accordu cù u direttore regiunale di l'ONU David Mitchels, aghju cuminciatu à negociazioni è ghjunghje à un bonu cumprumissu chì permette à a cumunità serba di Mitrovica di participà à l'elezzioni municipali; u nostru interlocutore era Dr. Marko Jaksic, capu intransigente è cunnisciutu di i Serbi kosovari. A dumanda serba – impensable à l'epica – era di sparte a cità in dui (a sud di u fiume per l'Albanesi, à u nordu per i Serbi kosovari). Dopu à una seria di scontri, l'ipotesi di a mediazione era di mantene un cunsigliu municipale unitario per a cità sana è di istituì dui cunsiglii di distrittu. In queste cundizioni i Serbi participanu à l'elezzioni municipali.

Ùn aviamu micca inventatu nunda di novu, ci eramu stati solu ispirati da l'accordu De Gasperi/Gruber per u Trentino-Altu Adige mintuatu da u generale Jean in u so articulu.

Tuttavia, Michel Steiner, à l'epica capu di a Missione di l'ONU in Kosovo, hà rifiutatu categoricamente a nostra pruposta perchè à u so parè ùn hà micca rispettu i principii di multietnia (sic), dimustrendu una miopia imperdonabile.

E s'è a visione ideologica di Steiner s'applicava à a Catalogna in Spagna, a Scozia in u Regnu Unitu, u Quebec in Canada, ecc. ? Ùn si parla micca di demucrazie, è trà i più avanzati ?

Sò passati più di vint’anni è hè tristu di pensà chì simu sempre sempre à quellu puntu ; in fatti, peggiu.

A situazione hè ancu peghju. Cuntinuendu à stu ritmu, u futuru di u Kosovo serà mono-etnicu, serà solu albanese; un risultatu paradossale, esattamente u cuntrariu di e prumesse di u 1999.

Ma ùn hè mai troppu tardi. A speranza hè chì l'inviati spiciali per i Balcani di i Stati Uniti è l'Unione Europea, chì sò oghji tenenu cimi operativi, adopteranu una attitudine assai ferma versu Pristina.

Sì l'elezzioni municipali in i quattru cumuni di u nordu ùn sò micca riuniti u più prestu pussibule, è se a minurità serba di Kosovo ùn hà micca strumenti è istituzioni capaci di prutege a so identità culturale, a strada di avvicinamentu di u Kosovo versu l'UE è l'OTAN duverà esse sospesa è ancu a liberalizazione di visa prevista per u 1 di ghjennaghju di u 2024.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/crisi-kosovo/ u Tue, 06 Jun 2023 08:55:04 +0000.