Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

U terrimotu, ciò chì dicenu i sismologi

U terrimotu, ciò chì dicenu i sismologi

Cause è scenarii di u terrimotu investigati da i sismologi

Sta mane a costa Adriatica s'hè svegliata cun un forte terrimotu , risentitu ancu in Croazia. L'epicentre era in l'acque di a costa di Marche , trà Fanu è Pesaro . U primu terremotu di 7.07 era di magnitudine 5.7, questu era seguitu da una vintina, u più forte era in u puntu 4, seguitu da unu di 3.8.

TERMOTU, UN SWARM SISMIC IN ACT

"Semu in presenza di una sequenza sismica. Quandu ci hè un cusì chjamatu scossa principale cum'è u terrimotu di magnitudine 5.7 , hè statisticamente usu chì hè seguita da una seria di altri tremore ". Questu hè dettu u sismologu Ingv Antonio Piersanti à l'AGI. L'espertu indica chì u terrimotu di 5,7 hà avutu u so epicentru in u mare "à una distanza di circa 30 chilometri da e case civili. Una distanza chì hà mitigatu l'impattu di u terrimotu ". Una distanza chì permette chì i danni materiali sò assai limitati. Eppuru l'ultimu si sentia in u centru è u nordu di l'Italia, ancu in Roma. « I terremoti in quella zona sò assai cunnisciuti : per furtuna sta mane a ‘forza’ hè stata scaricata è attenuata in mare », dice Gianluca Valensise, sismologu di l’INGV.

UN TERREMOTTU CHE COME QUELLU DI 2012

Sicondu Alessandro Amato , capu di u Tsunami Alert Center di Ingv, u terrimotu chì hè accadutu nantu à a costa Marche s'assumiglia à "u tipu di muvimentu è strutture geologiche, i terrimoti chì sò accaduti in Emilia in 2012". A sismicità di quella zona, frà altre cose, hè ancu cunnisciuta per avvenimenti sismichi distruttivi chì sò accaduti in u passatu. « A Rimini en 1916, un terrible séisme se produisit qui détruisit complètement la ville, comme à Senigallia en 1930, causant d'énormes dégâts et victimes à la ville des Marches – ajoute le sismologue de l'INGV Gianluca Valensise -. Poi, di novu, Ancona in u 1972 ″.

A STABILITÀ DI L'EDIFICI À A COSTA ADRIATICA

"Dapoi decennii nantu à a costa Adriatica hè stata custruita senza regule antisismiche – dice u sismologu INGV Gianluca Valensise -. Da sta parte di u mondu avemu una fragilità considerable è, malgradu tuttu, e coste da Senigallia à Rimini sò state declassificate cù una lege di u 1937. È questu hè statu un sbagliu perchè essendu una zona sismica assai cunnisciuta cù a declassificazione e custrizzione à custruì secondu i protokolli è i regolamenti antisismici ". In l'anni 1980, e cose sò cambiate è e regule antisismiche per a custruzzione di l'edificazioni sò state applicate. "Ma u dannu era digià fattu, perchè a maiò parte era digià stata custruita. Oghje – cuntinueghja Valensise – i merri di e municipalità di a costa Adriatica devenu numinà esperti per indagare è quantificà u prublema è mette a funzione à a vulnerabilità di sti territorii, altrimenti a storia ci insegna chì i terremoti futuri risicate di fà solu danni enormi ".

NO RISCHI DI TSUNAMI DOPU U TERREMOTU

I terrimoti chì si verificanu in mare portanu cun elli u risicu di scatenà Tsunamis , tsunamis cù onde alte potenzialmente distruttive. In u casu di u terrimotu di sta matina, stu risicu ùn esiste micca ancu se l'Ingv hà emessu l'alerta di tsunami. " Ùn hè micca una vera alarme – hà dettu u sismologu Alessandro Amato à Repubblica -, ma un missaghju d'infurmazione. Questu succede ogni volta chì superemu a magnitudine 5,5 in mare. Ùn ci aspettemu micca onde di tsunami, ma pussibuli currenti anomali, frane sottumarine, alcune onde , quantunque cuntenute ". U terremotu hè accadutu luntanu da a costa è quandu questu succede l'energia diminuisce. "Hè statu assai bè sentitu perchè u pianu Adriaticu hè assai rigidu, l'energia hè trasmessa è propagata – cuntinueghja Amato -. Stu terrimotu hè di tipu cumpressivu, u cuntrariu di i terrimoti in l'Appennini induve ci hè un prucessu di allargamentu di a crosta , dopu à u forte terrimotu nantu à a costa Marche chì, per furtuna, ùn hà micca fattu danni ".

U SWARM SISMICU CUntinuerà

U sciame sismicu prubabilmente cuntinueghja per parechji ghjorni. "Cum'è sempre succede in questi casi, ci sò stati scossa è e scosse si sò per un periudu cusì longu u più forte u terrimotu – cuncludi Amato – Per un scossa di stu tipu, i scossa durà parechji mesi, in a maiò parte di i casi. ùn si senti micca è scossa più forte serà menu. Videremu l'evoluzione ". U terrimotu hè statu risentitu in tutta a costa Adriatica " finu à a costa tirrenica ", hà dettu u sismologu Maurizio Pignone di l'Istitutu Naziunale di Geofisica è Vulcanologia à Radio Cusano Campus . "Da u tremore di magnitudine 5,7 di sta matina avemu registratu più di 30 tremuli – cuntinueghja Maurizio Pignone -. Questu hè un terremotu abbastanza forte, se pensate chì quellu in 2016 era 6 di magnitudine. Hè una vera sequenza sismica, cù un avvenimentu principale . L'evoluzione di una sequenza sismica hè qualcosa chì ùn sapemu micca, pudemu certamente dì chì ci saranu altri terrimoti perchè quandu ci sò terrimoti cusì forti allora ci hè un altru sismicità in i ghjorni dopu. Allora duvemu aspittà di più terremoti, ma ùn pudemu micca fà ipotesi nantu à e magnitudini ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/terremoto-cosa-dicono-i-sismologi/ u Wed, 09 Nov 2022 14:29:30 +0000.