Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Tutti i novi errori di a Cummissione UE nantu à a spesa publica

Tutti i novi errori di a Cummissione UE nantu à a spesa publica

Chì ci hè sbagliatu cù a pruposta di a Cummissione nantu à a regulazione di a pulitica fiscale di i Stati membri. U cumentu di l'economistu Gustavo Piga, pigliatu da u so blog

A pruposta di a Cummissione Europea (CE) nantu à e regule chì deve guvernà u cumpurtamentu di a pulitica fiscale di i Stati Membri di l'Unione Europea (UE) hè avà nantu à a tavula pulitica europea: quantu à tassà, quantu à spende, quantu per piglià prestitu annu. Hè statu cuncipitu cù l'ambizione di agisce cum'è una nova struttura per rimpiazzà l'austera, chjamata Fiscal Compact, chì hà generatu tante crisi ecunomiche, polarisazioni è tensioni suciali. L'aspettativa era dunque chì a nova pruposta pigliassi in contu i fiaschi chì avemu daretu à noi per esse ispirati da principii efficaci è cohesionati. Ùn era micca cusì. A pruposta di a CE hè una peghjurativa di a precedente, rende cusì un cuntinente digià fragile ancu più debule. Perchè?

Prima, a pruposta hè tecnocratica è micca pulitica, un presagiu di fallimentu. A prova ? A similitude impressiunanti trà sta pruposta di a CE di u 2022 è quella di u 2018 contenuta in u rapportu annuale allora di u Cunsigliu Fiscale Europeu iper-cunservatore, ideologicamente vicinu à i tecnocrati di Bruxelles. Truvà una simile analogia proattiva anni dopu equivale à ricunnosce cumu in fatti a CE hè stata sorda à qualsiasi visione sfarente, è soprattuttu menu austera, di a pulitica fiscale per evità i fallimenti di u passatu. Un’analisi testuale di a pruposta palesa chjaramente soprattuttu u spiritu chì animava a CE : a parolla più prisenti (96 volte) hè « debitu », paragunatu à solu 34 menzioni di a parolla « crescita ».

Siconda, ci hè u prublema di asimmetria di trattamentu trà i paesi in diverse cundizioni. E parolle "surveglianza" è "surveglianza" sò citate 70 volte, cunfirmendu a sfiducia iniziale di certi paesi membri cunsiderati menu virtuosi chè altri.

A parolla "spesa publica" hè daveru mintuvata 41 volte, ma sempre in u sensu, cum'è avemu da vede, di una riduzzione di questu per i paesi cù un altu debitu di PIB, mentri l'impieghi è u disoccupazione, chì deve esse u sughjettu di a massima attenzione in ogni locu. , sò citati … 6 volte in totale. È ancu s'ellu si dice in principiu chì "a riforma hè … ancorata à un quadru cumunu chì guarantisci l'uguaglianza di trattamentu", un pocu di pagine dopu si leghje cumu i Stati membri seranu, se a pruposta di a CE hè stata appruvata, obligati à seguità. "Un quadru di vigilanza … chì … diffarenza di più i paesi per piglià in contu i so sfide di u debitu publicu". I paesi più in difficultà in termini di situazione di partenza seranu dunque dumandati à fà micca menu, ma di più, in termini di austerità : una pulitica chì accrescerà e divergenze trà i paesi di l'UE è à l'internu di ogni paese, è dunque u risicu di inestabilità ecunomica è suciale. .

Tuttavia, a pruposta di a CE innuva in una manera ancu più prufonda, allargandu u distaccu chì divide i paesi, piuttostu chè unisce di più. Prupone di focalizà l'attenzione nantu à un indicatore chjave unicu, a spesa primaria nette di a spesa d'interessu, esigendu chì ogni Statu Membru, in particulare quellu chì hà u più altu debitu à u PIB, introduce un tettu (cumplicatu à calculà) à a spesa publica (cumpresu quellu in u cuntu di capitale) è accettate una dinamica in constante diminuzione di questu, paghendu pocu attenzione à a so qualità o altrimenti. Una ricetta terribilmente sbagliata, è ancu ideologica, perchè, mentre hè destinata à generà una riduzione di u rapportu debitu-PIB, questu invece tenderà à cresce – cum'è hà fattu in questa dicada – per via di u colapsu di u PIB chì a una spesa publica più bassa generarà. Saria abbastanza à ricurdà quantu studii rigurosu anu dimustratu chì u Brexit hè statu causatu precisamente da una riduzzione austera in quelli spesi suciali (su chì l'attenzione di l'indicatore CE hè focu oghje) per capiscenu i risichi à quale a nova regula espunissi l''. UE.

Infine, ma forse u più seriu, hè u fattu chì, senza teme di risultà in un cunflittu d'interessi flagrante, a CE si attribuisce poteri di fissazione di l'agenda, assumendu u dirittu di stabilisce in amontu un quadru di riferimentu per l'aghjustamentu di a spesa publica per ogni statu membru, da quale serà difficiule per l'ultime deviate. Hè prubabile chì un tale putere puderia esse contestatu in quantu à a so legittimità custituziunale, soprattuttu s'ellu ricurdemu ciò chì a Corte Suprema Tedesca di Karlsruhe hà sappiutu ripetiri solu pochi anni fà: "Sta à u Parlamentu (tedescu) di stabilisce carica fiscale tutale impostu à i citadini è decide nantu à e spese essenziali di u statu. Dunque un trasferimentu di putenzi sovrani viola u principiu di a demucrazia in quelli casi induve u tipu è u livellu di spesa publica sò, in una misura significativa, determinate à u livellu supranaziunale, privandu u Parlamentu di e so prerogative di decisione ". U nostru guvernu ùn aspetta micca a reazzione tedesca: faria bè di vetu una pruposta chì porta rapidamente à una crisa interna assai seria in a UE.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/commissione-europea-spesa-pubblica-errori/ u Sun, 27 Nov 2022 07:12:27 +0000.