Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Quantu costa a guerra d’Israele à Hamas ? Rapportu Economistu

Quantu costa a guerra d'Israele à Hamas ? Rapportu Economistu

Israele riducerà a spesa di benessere storicamente generosa per quasi duppià u sustegnu ecunomicu per e forze armate impegnate in a guerra in Gaza. L'analisi approfondita di The Economist

In e prossime settimane, Binyamin Netanyahu, u primu ministru di Israele, spera di ottene l'appruvazioni parlamentari finali per un bilanciu di guerra d'emergenza. U bilanciu include più finanziamentu per i coloni in Cisjordania è per e scole religiose, induve l'adulescenti studianu a Torah piuttostu chè a scienza – un tentativu di unisce a so coalizione pulitica in battaglia. Ma cuntene ancu una ruptura sorprendente cù u passatu. A spesa di benessiri di ogni ghjornu (longamente generosa in Israele, grazia à i so fundazioni sucialisti) serà tagliata per finanzià e forze armate di u paese. U bilanciu militare guasi duppià da u 2023 à u 2024. U cuntrattu suciale micca scrittu d'Israele, chì per 70 anni hà prumessu un statu di benessere generoso è un esercitu temibile, hè in periculu.

UNA GUERRA PIÙ COSTOSA QU'ASPETTU

Malgradu e discussioni in corso nantu à un cessamentu di u focu, Netanyahu hà fattu chjaru chì ogni pausa serà tempurale. È ancu s'ellu hè allargatu u cessamentu di u focu o abbanduneghja u postu, ci hè un largu sustegnu puliticu per un esercitu più putente. À u listessu tempu, a guerra s'hè dimustrata più caru ch'è previstu. Trà uttrovi è dicembre, l'ecunumia israeliana s'hè calata da un quintu annantu à una basa annuale paragunata à i trè mesi precedenti, più di u doppiu di a cuntrazione prevista da u Bancu d'Israele. In u listessu periodu, più di 750 000 persone, equivalenti à un sestu di a forza di travagliu, eranu assenti da u travagliu, assai di elli evacuati o riservisti. U mese passatu, l'agenzia di rating Moody's hà diminuitu a qualificazione di creditu di u paese per a prima volta. Tuttu chistu suscita una quistione. Israele pò permette di andà in guerra?

RAPPORTU DEBITU / PIB di Israele

U prublema principali hè di natura fiscale. À a vigilia di l'attaccu di Hamas u 7 d'ottobre, u rapportu di u debitu à u PIB d'Israele era di 60%, assai sottu à a media di u gruppu OCDE di i paesi più ricchi. Da uttrovi à dicembre, l'esercitu hà brusgiatu 30 miliardi di shekels ($ 8 miliardi) in più di e so spese abituale, una quantità equivalente à 2% di u PIB. È ùn hè micca solu un aumentu di u budgetu per i militari; u guvernu spende ancu in l'abitazione per e persone spustate, diversi prugrammi di separazione è sustegnu à i riservisti. I pulitici israeliani credi chì un rapportu di debitu à u PIB di 66% hè gestibile. U bilanciu di Netanyahu prughjetta un deficit fiscale annuale di 6,6% di u PIB, abbastanza per pruduce un rapportu di debitu à u PIB di circa 75%.

Per l'America o u Giappone, stu tipu di prestitu ùn seria micca un brainer. In Israele, però, ci hè sempre a pussibilità chì u cunflittu hè ghjustu intornu à l'angulu. Se l'industria tecnologica di u paese hè stata ferita, forse in una guerra chì implicava altre putenzi regiunale, finu à un quartu di i rivenuti fiscali di u paese seria in risicu. L'ultima volta chì Israele hà battutu una battaglia di questa grandezza, durante a Guerra di Yom Kippur in u 1973, u so rapportu di u debitu hà superatu u 100%, scatendu una crisa finanziaria. Mentre chì u bancu cintrali stampava cash, l'inflazione hè cresciutu à 450% in u 1985 è u settore bancariu hà colapsatu. Per mantene l'obbligazioni cuntenti, dunque, u guvernu hà bisognu di spaziu di manuvra.

Parechji ora teme chì u bilanciu di Netanyahu hè troppu prodigu. Mentre, in tempi di crisa, i guverni ponu prestitu per mantene e cose, hè prudente di fà cusì in moderazione. Data a vulintà di Israele di aumentà a spesa militare, e spese ùn torneranu micca à i livelli di prima guerra prestu. In u risultatu, u guvernu hà bisognu di un pianu per stabilizzà u debitu mentre chì a spesa resta alta.

In u 2022, i rivenuti fiscali di Israele eranu 33% di u PIB, ghjustu sottu à a media OCDE di 34%. Tuttavia, u budget di Netanyahu include solu aumenti modesti. L'imposta nantu à u valore aghjuntu aumenterà di un puntu percentuale, righjunghjendu u 18%; l'impositu di u redditu di salute aumenterà di 0,15 punti percentuali. I pulitici temenu chì l'aumentu di i tassi di l'imprese pruvucassi u settore di a tecnulugia altamente mobile di u paese, chì hè digià in difficultà per truvà travagliadori, per fughje u paese. Un strettu di l'impositu nantu à e famiglie risicherebbe di deprimente u cunsumu è renderebbe a vita ancu più difficiule à quelli chì sò digià in difficultà per via di a guerra.

U CONTO DI UNA CITTA

In a periferia di Ghjerusalemme, e famiglie di prufessiunali seculari, chì anu avutu i membri ricurdati è vistu l'ingressu di l'affari soffrenu. Parechji in i quartieri arabi – i più affettati da u budget di Netanyahu – dichjaranu chì ùn sò più benvenuti à u travagliu. A pochi chilometri di distanza, però, e famiglie ultra-ortodosse, chì sò esentate da u serviziu militare è si basanu nantu à e prestazioni chì Netanyahu vole rende più generose, anu avutu appena à stringhje a cintura.

L'impattu nantu à l'industrii hè ugualmente irregulare. U settore di a tecnulugia hè abbastanza bè. Alcune cumpagnie pensanu ancu chì ponu fà un prufittu benefiziu da una nova volta di cuntratti militari. Parechje anu spustatu l'operazioni oltremare, riducendu l'impattu di perde u persunale per cumbattimentu. "A nostra produtitività hè migliorata", dice Chen Bitan di Cyberark, una di e più grandi imprese di cibersigurtà di u paese. "Avemu dettu à i nostri impiegati chì a guerra serà vinta da l'ecunumia", spiega. Ancu l'investimenti tecnologichi lucali anu diminuitu, anu fattu in u stessu puntu di quelli europei, chì suggerenu chì a guerra ùn hè micca culpèvule.

L'ECONOMIA DI ISRAEL hè IN DIFFICULTÀ

Ma u restu di l'ecunumia hè in difficultà. A custruzzione hè in un fermu. L'agricultori anu persu più di a mità di a so forza di travagliu. È l'imprese turistiche soffrenu. In ghjennaghju, 77% menu turisti anu visitatu Ghjerusalemme chè un annu fà.

A ricuperazione puderia esse glaciale, in parte perchè a guerra hà aggravatu i prublemi longu. Unu di questi hè a dipendenza di l'ecunumia da i travagliadori palestinesi à pocu salariu. A Cisjordania pò impurtà tante merchenzie da Israele cum'è prima di a guerra, ma i so 210.000 ghjurnalisti – equivalenti à 5% di a forza di travagliu di Israele – ùn ponu micca lascià. I so permessi sò stati annullati dopu u 7 d'ottobre è u guvernu israelianu ricusa di lascialli vultà. Ci hè una carenza di travagliadori in splutazioni, fabbriche è cantieri. Eppuru parechji industriali sò strappati. "Avemu bisognu di i Palestiniani, ma ùn pudemu micca dipende di elli", dice unu di elli.

U mercatu di u travagliu israelianu hè digià assai rigidu. L'entrata di i travagliadori stranieri hè lenta è caru, è a forza di travagliu di u paese hè menu di a mità di a so populazione tutale. A mità di l'omi in a pupulazione ortodossa d'Israele, chì hè u gruppu chì cresce più veloce in u paese, ricusanu di travaglià per ragioni religiose. Quelli chì facenu sò spessu sgraziatamente sottoeducati, avendu assistitu à e scole religiose. U stessu passa per l'Arabi israeliani, a cumunità cù a seconda rata di fertilità più alta. E novi regule anu ancu allargatu u serviziu militare da 32 à 36 mesi per l'omi in ghjennaghju, impoveriscendu ancu più a forza di travagliu.

Se u debitu cuntinueghja à aumentà mentre l'ecunumia lotta, e cose saranu duru. Ma ciò chì hè accadutu dopu à a Guerra di Yom Kippur hè improbabile chì succede di novu. I ministeri israeliani sò pieni di tecnocrati. I citadini sò cuscenti chì a so sicurità dipende da una ecunumia stabile è sò pronti à depusà i pulitichi irresponsibile. I mercati credi chì un difettu hè improbabile. Mentre chì i prestiti sò oghji più caru per u guvernu, sò assai luntanu da i prezzi sbalorditivi pagati da i dirigenti irresponsabili in altrò. I tassi di creditu-default-swap, un indicatore di a fiducia di i mercati in un guvernu, anu aumentatu da 0.5% à 1.4% dopu u 7 d'ottobre, prima di svià.

Chì pensanu i mercati

I mercati parenu avè quasi tanta cunfidenza chì Israele ùn liberarà micca l'inflazione per riduce i pagamenti di u debitu. L'inflazione annuale di u paese di 3% hè più bassa di quella di l'America è l'investituri aspettanu ch'ella casce à 0,4% à a fine di l'annu. Dopu à a Guerra di Yom Kippur, Israele hà dotatu di un bancu cintrali chì mira à l'inflazione è hè urdinatu in l'orientazione. Dopu à u 7 d'ottobre, hà spesu $ 30 miliardi in riserve straniere per sustene u shekel (è hà un altru $ 170 miliardi se a munita hà bisognu di più shock absorbers). U shekel s'hè mossu appena da tandu.

Tuttavia, ancu s'è una crisa finanziaria hè improbabile, questu ùn significa micca chì u dulore serà evitata. Serà solu in una forma sfarente: attraversu ulteriori tagli di spesa necessarii per assicurà a stabilità. I soldi chì mantene a coalizione di Netanyahu inseme seranu prutetti finu à ch'ellu ferma u primu ministru. Invece, cum'è indicatu da u budget di guerra, serà u statu di benessere d'Israele chì pigliarà u colpu. Malgradu avè unu di i tassi di disoccupazione più bassi in l'OCDE, u paese hè u quintu trà quelli chì spende u più in prestazioni di disoccupazione. Solu i guverni di Norvegia è Islanda spende più di u so PIB in l'educazione. Questu hè un scopu attraente per un primu ministru chì hà bisognu di truvà risparmi è hà alliati da prutege.

U ministeru di u benessere, chì hè ancu rispunsevuli di aiutà e persone spustate è ostaggi tornati, pigliarà un tagliu di l'8% da u budget di Netanyahu, assai più altu di ciò chì a maiò parte di i ministeri civili piglianu. U ministeru hè digià statu sottu u focu per a so mancanza di sustegnu à i 135 000 israeliani evacuati da u nordu è u sudu di u paese. Hà fattu pocu, salvu pagà i bills di l'hotel; avà i funzionari anu da esse pressu à e famiglie per vultà. Se Israele resta sottu a mala gestione di Netanhayu, altri ministeri soffrenu un trattamentu simili. Ancu s'ellu si dimette, però, Israele duverà fà scelte difficili trà i dui pilastri di u so cuntrattu suciale : u so militare è u so statu di benessere.

(Extrait de la revue de presse eprcomunicazione)


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/costo-guerra-israele-hamas/ u Sun, 10 Mar 2024 06:39:38 +0000.