Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè sò preoccupatu per e demucrazie. U prufessore parla. Ferrarotti

Perchè sò preoccupatu per e demucrazie. U prufessore parla. Ferrarotti

Conversazione di Michele Guerriero cù Franco Ferrarotti, professore emeritu di l'Università Sapienza è dottore di sociologia italiana

L'amour est dans le touche . "Oghje, però, pudete vede tuttu ma ùn pudete micca tuccà nunda". Cù stu pensamentu, chì supera i cunfini erotici, Franco Ferrarotti, prufessore emeritu di l'Università Sapienza è decanu di a sociulugia taliana, ci spiega perchè a demucrazia hè oghje in periculu. Un omu chì si definisce « vechju nascutu » è chì hà parechje vite daretu à ellu : traduttore, fundatore, inseme à u prufessore. Nicola Abbagnano, di i “Quaderni di Sociologia” è, in seguitu, di “La Critica Sociologica”, diplomaticu per l’OEEC, cullaburatore di Adriano Olivetti è deputatu di Movimentu Comunità.

L'AUTOCRAZIA ORIENTALE MINACCIA E DEMOCRAZIE SEGUI FERRAROTTI

U primu periculu à quale a demucrazia hè esposta vene da a nova stagione vitale chì l'autocrazia orientali passanu. "A Cina è a Russia, è a teocrazia terribile, chì hè l'autocrazia iraniana – spiega Ferrarotti -. Semu avà in presenza di una demucrazia – mi dulore assai di dì questu – chì i scientisti pulitichi anu castratu. I stessi grandi, famosi, famosi Norberto Bobbio è Ghjuvanni Sartori, u mo cullega di Firenze à l'Istitutu Alfieri, anu riduciutu a demucrazia à una prucedura pura formale. Sapete ciò chì m'anu dettu ? Chì quellu chì vole a demucrazia deve esse cuntentu. À parè mio, daretu à sti dui illustri cunsirvatori ci era u fantasma, o a paura, chì a demucrazia, micca più cum'è prucedimentu solu, ma ancu cum'è cuntenutu, ci pudassi alluntanassi da a famosa sucialmucrazia, andà da a demucrazia di u marxismu austro-ungarico. Anu teme u fantasma di Karl Kautsky, di Marx Adler : da a demucrazia pulitica à a sucialmucrazia. Avianu paura di questu. Ma in questu modu, però, anu debilitatu a demucrazia, riducendula à una prucedura pura. Eiu, invece, sò statu purtatu à pensà chì a demucrazia nasce trà lacrime è sangue ; hè natu pè e lotte, cum'è quella per u suffragiu universale, cum'è quella battuta da e famose suffragette à a fine di u XIXmu seculu in Londra. E poi e grandi lotte per l'ugualità. Oghje, però, a demucrazia diventa plutocrazia ".

COME I USA, RUSSIA E CINA SONU

In questu scenariu, u rolu di i Stati Uniti d'America, cum'è a demucrazia più forte è ricca di u mondu, diventa cruciale. Tuttavia, ùn ghjunghje micca signali rassicuranti da l'oltremare. "Oghje vecu, è sò assai preoccupatu ma, di sicuru, e preoccupazioni di un vechju ùn contanu per nunda, a demucrazia hè in periculu perchè i Stati Uniti, per esempiu, si preparanu à l'alizzioni di nuvembre è sò di fronte à una scelta trà. un miliardariu pirata capitalista, Trump , è da l'altru un modestu vechju senatore – aghjusta Ferrarotti – È si ritrova in cuncurrenza cù una Cina chì invade i mercati, è una Federazione Russa chì ose ancu criticà à Lenin, chì hà ricunnisciutu l'indipendenza ucraina in u paese. 1917-1918, è ancu i sogni di a grande Russia non-Sovietica, a grande Russia imperiale di i Romanov, chì da u grande ducatu di Mosca si estende in tutta l'Europa, cumpresa l'Europa Occidentale. Semu in un mumentu seriu perchè a demucrazia ridotta à una prucedura rischia u suicidiu. A mo tesi hè chì nisuna demucrazia ùn hè mai morta da i colpi di fora : pensate à Weimar ; Pensons à la démocratie libérale italienne elle-même avec l'avènement de Mussolini après la Marche sur Rome, et encore en 1924, à courte distance du crime de Matteotti, Benedetto Croce votant toujours confiance à Mussolini espérant coopter le fascisme avec un antisocialiste. funzione".

U STATU DI SALUTE D'AURUPA

Sè Atena pienghje, Sparta ùn ride micca. L'Europa hè ancu strappata è trattenuta da una inazione chì puderia esse a so cundanna. "L'Europa oghje ùn hà micca una pulitica estera unitaria. Ogni statu aurupeu hà a so storia, a so vivacità, a so cultura, a so propria lingua, ma avemu bisognu di una pulitica unitaria, ci vole à parlà à una voce – cuntinueghja u prufessore -. Oghje l'Europa ùn hà micca u so propiu esercitu perchè naturalmente quale hà a forza di caccià i Chiefs of Staff di 27 stati? Chì hà l'Europa oghje ? Hà una munita unica, hà una munita sovrana senza sovrana, esposta à ogni speculazione, hè una munita debule. Per disgrazia, u sognu di u mo amicu Altieru Spinelli, u manifestu di Ventotene, ferma una lettera morta. È oghje simu ancu tistimunianzi à ciò chì ci dicenu sti suvranisti, micca abbastanza cuscenti, si parlanu d’un’Auropa oghji fatta di stati è di picculi stati. Hè finitu, hè un sognu infinitu ".

SCENARI E PREOCCUPAZIONI PER A DEMUCRAZIA

È dopu ci hè a reticenza à participà. A bassa participazione elettorale hè un altru signu chì palesa quantu hè fragile a salute di a demucrazia. "Hè un signalu di periculu chì ùn pò micca esse rimediatu da l'innuvazione tecnologica – cuntinueghja Ferrarotti -. Ùn aghju nunda contru à i machini, rapprisentanu un valore, ma hè un valore strumentale chì ùn hè micca finali. A demucrazia ùn hè micca di appughjà un buttone, a demucrazia significa participazione, discussione, ancu discussione viva, cunfrontu fisicu, prisenza. Avà simu duminati da a cumunicazione elettronica, planetaria, in tempu reale, ma autoreferenziale, chì nega l'altru è blucca u dialogu. Tutti cumunicanu è, in più, ùn anu nunda da cumunicà ". A demucrazia vive in cunfrontu è relazioni. "Vimu in a povertà di l'esperienza, perchè l'esperienza ci và, sporchendu i vostri scarpi, catturà un friddu, fighjendu, parlendu, toccu, micca cliccà. A demucrazia hè faccia à faccia. U corpu, a lingua di u corpu, u sguardu… è tandu i taliani parlanu più cù e mani, cù i gesti chè cù e parolle. Tutta a grande civilizazione mediterranea hè gestuale. È avemu bisognu di vede l'altru, micca solu per sentelu, ma per vede u corpu, tuccallu. C'era un grande naturalista francese che diceva “ l'amour est dans le touche ” cioè “l'amore è nel toccare”. Oghje, però, pudete vede tuttu, ma ùn pudete micca tuccà nunda ".

OMU È MACCHINE

Luntanu da esse un postu "luddite", Ferrarotti mette l'omu, e so peculiarità è u so rolu insustituibile à u centru di a discussione. "Ùn aghju nunda contru à a machina – cuncludi u prufessore – ma a machina travaglia è l'omu pensa, a machina s'apaga, s'accende, si spegne, si riavvia… l'omu hè vivu o mortu. A macchina si ripete. L'omu riflette ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/franco-ferrarotti/ u Sun, 23 Jun 2024 04:15:23 +0000.