Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè sò e foglie verdi?

Perchè sò e foglie verdi?

Cumu funziona u meccanismu cumplessu di a fotosintesi di clorofilla. Analisi approfondita di Luca Longo

Sapemu chì l'eccessu di diossidu di carbonu (CO 2 ) in l'atmosfera hè a causa principale di u cambiamentu climaticu . Capimu chì a Terra si riscalda perchè in u seculu scorsu o dui avemu brusgiatu assai combustibili fossili chì avianu impiegatu centinaia di milioni d'anni à furmassi è accumulassi in l'intestine di u nostru pianeta.

Per furtuna, orde di feroci cacciatori di CO 2 esistenu nantu à a superficia di a Terra chì passanu a so vita catturendu senza pietà u diossidu di carbonu. Cum'è Robin Hood, u spartenu, liberanu un pocu di l'ossigenu è rimontanu ciò chì ferma, un pocu d'acqua è un pizzicu d'altre sostanze per pruduce semi, frutti, foglie è altre cose belle.

E piante – i nostri cacciadori di CO 2 – dapoi circa dui miliardi è mezu d'anni anu sappiutu rializà qualcosa chì tutti l'animali di a Terra ùn anu ancu amparatu à fà. Cumpresi noi, homo sapiens sapiens , chì in i tempi recenti (geologichi) anu duminatu u pianeta.

U truccu hè in a fotosintesi, un meccanismu piuttostu cumplicatu chì permette à organelli spezializati minuscoli nantu à e foglie – i cloroplasti – di cunvertisce a luce solare in energia. I fotoni chì venenu da u Sole chì riescenu à francà a barriera di l'atmosfera anu una lunghezza d'onda trà 380 è 750 nanometri (nm; un nanometru hè un miliardesimu di metru). A regione di u spettru solare chì e piante sò capaci di sfruttà per a fotosintesi và da 400 nm (turchinu) à 700 nm (rossu).

A diversità di l'animali, e piante adupranu i raggi di u sole di a lunghezza d'onda ghjusta per eccità alcuni elettroni in molecule speciali. L'energia di u Sole cunvertita in l'energia di eccitazione di sti elettroni subisce numerose altre trasfurmazioni in catena è permette infine a produzzione di carboidrati. Sti carboidrati ponu esse zuccari, amidi, cellulosa, lignina è glicogenu.

In pratica, e piante adupranu u sole per custruisce l' ordine da u disordine . Trasformanu e sostanze disordinate (diossidu di carbonu spargugliatu in l'atmosfera, acqua è una manciata di altre sostanze elementari sparse in u terrenu) in strutture altamente ordinate capaci di accumulà molta energia in i so ligami chimichi. Grazie à sta gentilezza da parte di e piante, quandu ne avemu bisognu pudemu brusgià l'energia cuntenuta in i zucaroli è in i feculi per fà dolci è paste o brusgià a cellulosa è a lignina per custruisce oggetti in legnu o per scaldassi davanti à u focu. Benintesa, quandu avemu a brama di una bistecca, un ovu o un latte, pudemu ancu aduprà sti magazini concentrati di energia per allevà animali. È ùn ci scurdemu chì u sottoproduttu di tuttu stu travagliu vegetale hè precisamente l'ossigenu chì ci permette di respirà!

Tutte e piante – da u trifogliu à u querciu – adupranu duie molecule speciali capaci di interagisce cù a luce per fà a fotosintesi: a clorofilla A è a clorofilla B. L'alga verde travaglia guasi listessu modu, mentre l'alga rossa utilizza – cun "onnipresente A – ancu a clorofilla D invece di B. Infine, l'alga bruna preferisce a Clorofilla C.

Sti sfarenti mulèculi sò custruiti per travaglià megliu quandu sò colpiti da raghji di luce di un culore precisu, vale à dì onde elettromagnetiche di un certu intervallu di lunghezza d'onda.

In particulare, l'A assorbe a luce intornu à 435 nm (viola turchinu) è 670-680 nm (rossu). Invece, u B preferisce travaglià cù e lunghezze d'onda 480 nm (blu) è 650 nm (aranciu). In più di e clorofille, i carotenoidi è i licopeni cuntribuiscenu ancu à l'assorbimentu di a luce visibile – soprattuttu in a zona verde – i primi sò rispunsevuli di l'aranciu di e carote mentre chì l'ultimi facenu i pumati rossi.

Dunque, tenendu contu di tutti i cumpunenti, e piante assorbenu a luce viola-turchinu è rossu-aranciu, mentre ùn sò micca capaci di aduprà luce in e lunghezze d'onda gialle è verdi. Tutti i raggi di luce giallu-verde sò cusì riflessi da e foglie.

Hè per quessa chì e foglie sò verdi!

Ma ùn ferma micca quì. Ne parleremu in una settimana.

(1. cuntinuà)

Articulu publicatu nantu à eni.com


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/energia/perche-le-foglie-sono-verdi/ u Sat, 27 Feb 2021 06:20:25 +0000.