Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Perchè Marx era sbagliatu nantu à i travagliadori è i salarii

Perchè Marx era sbagliatu nantu à i travagliadori è i salarii

Scritta da Allen Gindler via The Mises Institute,

Unu di i principii cintrali di u marxismu hè a teoria di u valore di u travagliu, chì dice chì u valore di una mercaderia hè determinata da a quantità di tempu di travagliu socialmente necessariu necessariu per pruduce. In questu quadru, u travagliu stessu diventa una commodità – qualcosa chì pò esse compru è vendutu in u mercatu. Marx sustene chì, sottu u capitalisimu, i travagliadori sò furzati à vende a so forza di travagliu à i capitalisti, chì i sfruttanu paghendu salarii chì sò menu di u valore pienu di u so travagliu pruduce. Sta diffarenza – o "surplus value" – hè apprupriata da u capitalista cum'è prufittu. Tuttavia, sta analogia trà u travagliu è e commodities palesa difetti profondi quandu esaminatu criticamente.

L'idea chì u travagliu hè una commodità hè stata criticata in l'opere di parechji economisti prominenti, da a scola austriaca di ecunumia è da l'altri. Friedrich Hayek, in u so travagliu " The Road to Serfdom " (1944), offre una critica più larga di a pianificazione ecunomica socialista, chì include u trattamentu marxista di u travagliu cum'è una merce. A critica di Hayek di u marxismu hè chì porta à a centralizazione di u putere, induve u statu cuntrola u travagliu è altri aspetti di l'ecunumia. Argumenta chì u trattamentu di u travagliu cum'è una merce cuntrullata in una ecunumia pianificata mina a libertà individuale è porta à una forma di "serviziu".

Sicondu Hayek, a libertà ecunomica, cumpresa a libertà di sceglie u so travagliu è di negozià i salarii, hè essenziale per a libertà pulitica. A so critica implica chì l'approcciu marxista di u travagliu, chì u tratta cum'è una mercaderia per esse cuntrullata da u statu, hè fundamentalmente difettu è periculosu per a libertà individuale.

Karl Polanyi, in u so travagliu influente " The Great Transformation " (1944), introduce u cuncettu di " mercaderia fittizia " per discrìviri cose cum'è u travagliu, a terra è i soldi chì sò trattati cum'è merci in una ecunumia di mercatu, ma ùn sò micca veramente commodities in u mercatu. sensu tradiziunale. Polanyi sustene chì u travagliu hè una "commodità fittizia" perchè ùn hè micca pruduttu per a vendita, ma hè un aspettu inherente di a vita umana.

Polanyi critica a mercantilizazione di u travagliu perchè riduce l'esseri umani à mera inputs in u prucessu di produzzione, ignorendu u so significatu suciale è morale. Argumenta chì u trattamentu di u travagliu cum'è una merce ùn hè micca naturali è dannosu, chì porta à a disintegrazione suciale è a sfruttamentu.

Ludwig von Mises, in u so travagliu " Azzione umana " (1949), critica u cuncettu marxista di u travagliu cum'è una merce da a perspettiva di a scola d'economia austriaca. Mises sustene chì u travagliu ùn pò esse trattatu cum'è una merce cum'è beni è servizii, perchè hè intrinsecamente ligatu à a scelta umana è l'azzione. Mises sustene chì u travagliu hè una espressione di preferenze è valori individuali, chì ùn pò micca esse ridutta à un prezzu di u mercatu solu. Critica l'ecunumia marxista per fallu di ricunnosce a natura subjectiva di u valore in u travagliu, argumentendu chì u travagliu ùn hè micca una commodità homogeneia è varieghja in qualità è valore secondu l'individuu è u cuntestu.

Questa critica sfida u marxista marxista affirmannu chì u travagliu ùn pò esse cummercializatu in u listessu modu cum'è i beni fisichi. L'enfasi di Mises nantu à a scelta individuale è a teoria subjectiva di u valore suggerisce chì u trattamentu di Marx di u travagliu cum'è una merce hè una simplificazione eccessiva chì ignora a cumplessità di u cumpurtamentu umanu è di e relazioni ecunomiche.

U casu stranu di u travagliu cum'è una merce

Sicondu Marx, u putere di u travagliu hè trattatu cum'è una mercaderia chì i travagliadori vendenu in cambiu di salari. Ma sta commodità hè sfarente di qualsiasi altru. Marx stessu ricunnosce chì a forza di travagliu hè unicu perchè hè ligata direttamente à l'omu ; ùn pò esse separatu da a persona chì a furnisce. Stu ligame intrinsicu trà u travagliu è u travagliu crea parechje cuntradizioni in a teoria marxista.

Prima, se a forza di travagliu hè una mercanzia, hè veramente strana. Sicondu Marx, sta merceria hè sempre venduta sottu u so valore. In altri palori, i travagliadori vendenu constantemente a so capacità di travaglià per menu di ciò chì vale a pena, generendu plusvalore per u capitalista. Ma questu suscita una quistione fundamentale: se u travagliu hè una mercanzia, perchè hè l'unica merce chì hè vindutu in modu consistente sottu u so costu? In ogni altru mercatu, a vendita di una commodità sottu u so valore seria cunsiderata una pratica cummerciale insostenibile, chì porta à a fallimentu. Eppuru, in a teoria di Marx, questu hè micca solu cumunu, ma necessariu per u funziunamentu di u capitalisimu.

Questa nozione implica chì i travagliadori sò essenzialmente "stupidi imprenditori" chì vendenu a so merceria – u travagliu – in perdita, ogni ghjornu di travagliu. Sta carattarizazione ùn hè micca solu degradante, ma ancu illogica. Hè difficiuli di cuncepisce qualsiasi attore raziunale, per ùn dì micca una classe intera di persone, chì s'impegnava in modu coerente in una pratica ecunomica cusì auto-sconfitta.

In altri palori, se accettemu a premessa chì a forza di u travagliu hè una mercanzia, allora duvemu ancu accettà chì i travagliadori sò impegnati in una forma assai peculiare di affari – una induve accettanu constantemente menu di u valore di u mercatu per u so pruduttu. Questu hè contru à i principii ecunomichi basi, induve i venditori cercanu di maximizà u prezzu chì ricevenu per i so bè o servizii. L'idea chì una classe entera di persone venderia vuluntà è coerente u so travagliu sottu u so valore sfida a logica è minà a credibilità di a teoria marxista.

Per illustrà l'assurdità di trattà u travagliu cum'è una commodità, cunzidira l'esempiu di un plumber autònimu. Un plumber chì pussede i so arnesi è opera indipindente ùn vende micca a so forza di travagliu à un capitalista. Invece, furnisce un serviziu direttamente à i clienti è carica una tarifa per u so travagliu. In questu scenariu, u fontanariu hè u pruprietariu di i mezi di pruduzzione (i so arnesi è e so cumpetenze) è u fornitore di u serviziu. Cuntrollanu u prezzu di u so travagliu è e cundizioni in quale travaglianu.

Sicondu a tiurìa marxista, però, stu idraulicu autònomo venderia in qualchì manera a so forza di travagliu sottu à u so valore, ancu s'ellu stabilisce i so tariffi è e cundizioni di travagliu. Questu hè pocu sensu. L'idraulicu, cum'è u so propiu "capitalista", naturalmente hà da scopu di carricà un prezzu chì copre i so costi è furnisce un marghjenu di prufittu. Ùn ci hè micca un mutivu inherente perchè a so forza di travagliu deve esse vindutu sottu u so valore, è u cuncettu di plusvalore diventa irrilevante in questu cuntestu. U plumber autònuma ùn hè micca un "imprenditore stupidu", ma un attore ecunomicu raziunale chì stabilisce i prezzi nantu à u valore di u so travagliu.

L'Esperienza Sucialista: Vende u travagliu sottu u costu

I marxisti sustennu chì a sfruttamentu di u travagliu hè inherente à u capitalisimu è chì u sucialismu ritruvà questu abulendu a pruprietà privata di i mezi di produzzione. Tuttavia, l'esperienza di i regimi sucialisti, cum'è l'Unioni Suviètica, a Cina sottu Mao è Cuba, conta una storia diversa.

Ancu in queste società apparentemente marxiste, i travagliadori cuntinuavanu à vende a so forza di travagliu in cambiu di salari. U statu, piuttostu chè i capitalisti privati, cuntrullava i mezi di pruduzzione è determinava a distribuzione di u plusvalore. Tuttavia, questu ùn hà micca eliminatu a critica marxista fundamentale chì u travagliu era vendutu sottu u so valore. In fatti, i marxisti sustenevanu chì sta splutazioni cuntinueghja, cù u statu chì agisce cum'è u novu capitalista, s'appropriendu a plusvalenza da i travagliadori.

Sì i travagliadori sottu u sucialismu cuntinueghjanu à vende u so travagliu sottu u so valore, allora u marxismu fiasca micca solu cum'è una critica di u capitalismu, ma ancu cum'è una guida per custruisce una sucità senza classi. A persistenza di sta dinamica sottu u sucialismu suggerisce chì u marxismu hè prufondamente difettu, in teoria è in pratica.

Marxismu cum'è Sofismu

Tuttu u quadru marxista si basa nantu à a premessa chì u travagliu hè una merce. Se u travagliu ùn hè micca una merce, a cuerenza logica di u marxismu colapseghja perchè i so cuncetti chjave – plusvalore, sfruttamentu, cuntradizioni in u capitalisimu è l'inevitabbilità di a rivoluzione sucialista – perdenu u so fundamentu.

Se u travagliu ùn hè micca una merce, allora:

  • A surplus value ùn pò esse calculata in a manera chì Marx hà descrittu, minendu u cuncettu di sfruttamentu capitalista.

  • L'sfruttamentu di i travagliadori, cum'è Marx l'hà definitu, ùn pò micca accade s'ellu ùn ci hè micca una plusvalenza estratta da u travagliu.

  • A cuntradizzione trà e forze produttive è e relazioni di produzzione ùn pò micca esse in a forma chì Marx hà teorizatu, sguassendu a forza motrice daretu à u colapsu previstu di u capitalisimu.

  • A ghjustificazione per una rivoluzione sucialista hè debilitatu , postu chì u proletariatu ùn pò micca sperimentà a sfruttamentu cronica chì Marx hà cridutu chì porta à u cambiamentu rivoluzionariu.

A fiducia di u marxismu nantu à a premessa sbagliata di u travagliu cum'è una merce a rende fundamentalmente insanità. Dati i difetti teorichi è pratichi in u marxismu, hè raghjone di cuncludi chì u marxismu funziona cum'è una forma di sofismu in a teoria socio-ecunomica. U sofismu si riferisce à un argumentu chì pare plausibile nantu à a superficia, ma hè fundamentalmente ingannevole è ultimamente impraticabile. U marxismu currisponde bè à sta definizione.

Tyler Durden Mar, 24/09/2024 – 17:40


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/economics/why-marx-was-wrong-about-workers-and-wages u Tue, 24 Sep 2024 21:40:00 +0000.