Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Perchè Londra è Parigi tiranu pesci in faccia

Perchè Londra è Parigi tiranu pesci in faccia

Ciò chì succede veramente trà u Regnu Unitu è ​​​​a Francia nantu à a pesca. U puntu di Enrico Martial

A riunione trà u presidente francese Emmanuel Macron è u primu ministru britannicu Boris Johnson à u latu di u G20 in Roma u 31 di nuvembre hè andata abbastanza male. I locali ùn eranu micca bè, si ncontranu solu per una meza ora, oltre a cortesia ùn ci era micca calata di toni. A tensione durava mesi, ma d’ottobre si palesa a spaccatura, sin’à una seria d’ultimatums mutuali, chì sò stati superati solu u 1 di nuvembre, à a sera, in una disescala temporale.

Da l'antichità, i picculi barche francesi anu pescatu intornu à l'Isule Britanniche di Guernsey, Jersey, Alderney, chì si trovanu trà vinti è cinquanta chilometri da a costa francese, da quale, per esempiu, l'electricità vene da un cable sottumarinu. L'accordu di Londra di u 1964 chì regula sta facultà hè statu denunziatu in 2017.

Cù u Brexit, Londra era intenzione di ripiglià u cuntrollu di tutta a so zona esclusiva, longu à tutta a costa europea, in favore di i piscadori britannichi, chì anu vutatu 92% per lascià l'UE è esporà à l'Unione Europea u 75% di u so pruduttu. I paesi supplementari implicati sò Spagna, Paesi Bassi, Irlanda, Danimarca, Germania è Belgio. I valori di e "quote di pesca" detenute da i paesi di l'UE sò stimati à 2,1 miliardi d'euros, di quale circa 28% sò francesi. L'accordu finale di Brexit prevede chì i britannichi ricuperanu 25% da u 2026, per un valore di circa 535 milioni.

In u casu di l'isule anglo-normande, l'accordu era chì a licenza deve esse rinnuvata per i piscadori prisenti finu à u Brexit in u spaziu trà 6 è 12 miglia nautiche. Anu avutu à pruvà, però, è una disputa hè ghjunta. Londra dice chì u 98% di e licenze sò stati emessi, secondu Parigi 90%. I numeri sò ballerini, ma Londra è Jersey, chì hà a so propria autunumia in questu sensu, avarianu emessu circa licenze 210, mentre chì secondu Parigi ùn mancanu circa 200. Per tuttu u spaziu esclusivu britannicu, i battelli di l'Unione Europea. Avaria dumandatu 2.127 licenze, è 1.913 sarianu stati liberati, vale à dì 90,3% : quellu 10% mancante saria dunque largamente francese. Hè cunnisciutu ancu da a parte britannica chì 135 licenze sò state rifiutate finu à avà.

U cunflittu pè a pesca, in termini di lingua è di argumenti, rammenta altri casi di frontiera in a storia di u XIXmu-XXu seculu in Auropa, cumpletu di naziunalismi è di malintesi, ancu in un terrenu di forte cunniscenza mutuale è interrelazione. U prublema di pesca aghjunghjenu à a fruntiera per e merchenzie in u Mari Irlandese. Hè statu identificatu per evità l'Irlandese di u Nordu è rinasce i motivi di un cunflittu superatu cù l'Acordi di u Venneri Santu. U Regnu Unitu, secondu a quale hà da minà a cuntinuità naziunale, malgradu avè firmatu ùn hà micca ancu implementatu quella parte di l'accordu, è à a fine di ghjugnu scorsu avia ottenutu una estensione, dopu una longa polemica annantu à i "salsicci" chì ùn pudia esse mandatu à Belfast.

Sicondu Le Monde , Boris Johnson, forse dopu à a COP 26 in Glasgow, puderia evoca l'arte. 16 di u trattatu chì permette, in certi cundizioni, di suspende l'implementazione di parti di l'accordu per l'Irlanda di u Nordu. E quotes di pesca parenu seguità a listessa strada d'interrogazione cum'è u Trattatu Brexit.

Ci vole dopu aghjunghje u casu di a rottura di u cuntrattu di vendita di sottumarini à l'Australia è l'alleanza AUKUS, à a mità di settembre, ancu per u tonu cù quale hè accadutu . Inoltre, u cuntinuu posponimentu britannicu à l'elezzioni presidenziale per spiegà u cumpurtamentu francese hè pocu apprezzatu in Parigi, chì reagisce. Ùn si senti micca aiutata da a parte aurupea, a Francia hà finitu per mettesi à u livellu bilaterale, à u listessu livellu puliticu « trà stati sovrani » in u quale hè obiettivamente più debule, precedendu u stile è a cullaburazione di l'integrazione aurupea.

Ancu in terra hè cunfirmata. U 6 di maghju scorsu, quandu una cinquantina di battelli francesi di piscadori apparsu nantu à l'isule anglo-normande per prutestà di e licenze mancanti, piuttostu chè chjamà, u missaghju era forte. Londra hà mandatu dui battelli di patrulla militari "per scopi preventivi", l'HMS Severn è l'HMS Tamar, chì sò digià utilizati in u passatu per a ricunniscenza anti-fraude. Parighji hà rispostu mostrandu duie altre navi di patrulla, Athos è Thémis, ancu s'è micca armate.

Avà, in questa fase di nova tensione, cù u casu AUKUS sempre senza risolve, cum'è i tabloids britannichi aghjunghjenu à a dosa, u Sicritariu di Statu francese per l'Affari Europei, Clément Baune, hà dettu u 14 ottobre chì in l'absenza di prugressu nantu à e licenze mancanti. ci sarianu contramisuri. A risposta arrabbiata hè andata finu à a citazione di l'imbasciadore di Francia in Londra, Catherine Colonna, annunziatu u 28 d'ottobre. A notte trà u 27 è u 28 ottobre, dui battelli di pesca britannichi sò stati cuntrollati in acque francese, di fronte à u portu di Le Havre. Unu hà ricusatu di lascià a patrulla vene à bordu, l'altru ùn avia micca una licenza di pesca in acque francesi, è hè stata aperta una ghjudizia per u so capitanu. David Frost, secretariu per l'affari europei è brexiteer in prima linea, hà ancu annunziatu altre contromisure, cù cuntrolli sistematichi nantu à i navi di pesca di l'UE in acque britanniche.

U 30 ottobre, però, u termini per l'emissione di licenze scadutu : Baune stessu annuncia chì da u 2 di nuvembre l'accessu à i porti francesi serà pruibitu à i battelli di pesca britannichi è i cuntrolli doganali è sanitari s'intensificanu. Parighji s’era riservata dinù a pussibilità d’intervene nant’à u fornimentu di l’electricità à l’isuli, micca tantu per l’interruzioni, quant’è nantu à i tariffi. A so volta, a matina di u 1 di nuvembre, Liz Truss, u secretariu di statu britannicu per l'affari esteri, hà datu a Francia 48 ore prima chì u Regnu Unitu suscite una disputa formale nantu à questa parte di u trattatu.

Dopu, da u primu dopu meziornu di u 1 di nuvembre, hè stata fatta una videoconferenza cumplicata trà i ministri Clément Baune, per l'affari europei, è David Frost, per u Brexit è e relazioni cù l'Europa, è a Cummissione Europea. Soprattuttu, anu decisu di scuntrà in persona ghjovi 4 di nuvembre, in Parigi.

U presidente Macron, da a COP 26 in Glasgow, hà fattu sapè chì l'ultimatum di u 2 di nuvembre hè statu suspesu, perchè "ùn sò micca introdutte sanzioni mentre i negoziati sò purtati".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/perche-londra-e-parigi-si-tirano-i-pesci-in-faccia-mentre-ue-sta-a-guardare/ u Tue, 02 Nov 2021 07:28:22 +0000.