Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

L’intelligenza artificiale darà una nova vita à l’arti di l’oratoriu ?

L'intelligenza artificiale darà una nova vita à l'arti di l'oratoriu ?

Strumenti di intelligenza artificiale generativa ponu restituà a forza è u valore à l'oralità perchè tutti sò capaci di pruduce testi scritti chì parenu certificà u pussessu di ogni abilità, ma solu quelli chì veramente pussede a cunniscenza "in a so ànima" puderanu risponde verbalmente s'ellu hè interrugatu. U discorsu di u prufessore Enrico Nardelli di l'Università di Roma Tor Vergata, presidente di Informatica Europa è direttore di u Laboratoriu Naziunale "Informatica è Scola" di CINI

Tutti, o almenu speru, cunnosci a famosa storia di Borges « A biblioteca di Babele » (una di e più belle sintesi di a literatura è a matematica) in quale l'eccellente scrittore argentinu rapprisenta sta biblioteca imaginaria chì, allargata à l'infinitu in tutti i sensi, cuntene. un nùmeru infinitu di volumi cù tutte e cumminazzioni pussibuli di caratteri, chì cuntene cusì tutte e cunniscenze di u mondu, ancu quellu di quale ùn avemu micca ancu cuscenza, è tutte e so variazioni è nigazioni.

Durante una recente tavola rotonda interdisciplinare urganizata da i culleghi di l'Università di Milano Bicocca, in a quale avemu discututu l'intelligenza artificiale generativa (IAG) è l'educazione universitaria è cumu gestisce a prisenza di l'IAG in a produzzione di tesi di laurea, aghju prima osservatu chì in l'ultimi anni. vint'anni u prucessu di pruduzzione di tese hà evolutu, cù a diffusione omnipresente di e tecnulugii digitale, da passà longu ghjorni in biblioteca à scansà l'internet per mezu di i mutori di ricerca. Un gran salto in avanti, perchè mette e biblioteche di u mondu à a porta di i nostri dita di digitazione. Allora aghju aghjustatu chì un altru saltu hè avà fattu almenu di a listessa magnitudine è probabilmente più grande, datu chì l'IAG (di quale ChatGPT hè l'esempiu più cunnisciutu) è ancu di purtà à noi sta cunniscenza hè ancu capace di fà estratti è sintesi. è cuncatena in argumenti.

In un certu sensu, dunque, hè cum'è s'è avà avemu avutu à a nostra dispusizione cù l'IAG una biblioteca "attiva" dotata di superputere. Hè una transizione di u listessu tipu cum'è quella, descritta in u mo libru " A rivoluzione di l'infurmazioni ", chì hè accadutu in a transizione da a cunniscenza passiva cuntenuta in i libri à a cunniscenza attiva cuntenuta in i prugrammi di software ("a cunniscenza in azione", l'aghju chjamatu. ). Cù i libri, era a ghjente, dopu avè assimilatu i libri, chì hà fattu a cunniscenza passiva cuntenuta in elli agisce in u mondu. Cù i prugrammi di l'informatica, quellu chì li hà à a so dispusizione pò ottene u listessu effettu, ancu s'ellu ùn hà micca assimilatu a cunniscenza cuntenuta in elli, eseguenduli nantu à un dispositivu digitale. Cù IAG pudete pruduce novi testi ancu nantu à temi chì cunnosci pocu o nunda.

Sfurtunatamente, ci hè u prublema chì qualchì volta l'IAG conta fatti chì ùn sò micca accaduti è cita opere chì ùn esistenu micca. Hè statu chjamatu "hallucination", per analogia cù u fenomenu di u stessu nome chì succede à e persone, è custituisce u principale tallone d'Achille di sta tecnulugia putente è un elementu di prudenza estrema in u so usu in u campu educativu. In altri modi, pensu chì Borges forse averia apprezzatu e capacità di i sistemi IAG per mischjà è cunghjuntà frammenti di testi esistenti chì producenu variazioni infinite. Sò sicuru chì i creativi in ​​ogni campu, mentre chì sò giustamente preoccupati da i spinosi prublemi di copyright chì IAG sta suscitando, apprezzanu queste capacità.

Cù i culleghi chì participanu à a tavola rotonda ci hè dumandatu ciò chì ci vole à cambià in a manera di insignà à l'università. Per i scoli hè una materia diversa, chì aghju da trattà in un articulu dopu. In a mo visione di i sistemi di l'informatica, dunque ancu di quelli chì appartenenu à a classe IAG, cum'è "macchine cognitive", vale à dì cum'è miccanismi capaci di rinfurzà e nostre capacità puramente raziunali è logiche, una volta chì un studiente hà sappiutu ammaistrà a cumpetenza specializata di un certu insignamentu universitariu, ùn pensu micca sensu di pruibisce l'usu di un aiutu meccanicu chì allevia a fatigue mentale di pruduce una certa carta.

Sempre chì, ripete, postu chì hè u puntu cintrali, ammaistrà u sughjettu. Solu in questu casu, in fattu, pò capisce chì qualcosa in ciò chì l'IAG hà pruduttu hè una allucinazione. À un altu livellu di astrazione ùn cambia assai quandu si usanu sistemi IAG cumparatu cù l'usu di una biblioteca. A rispunsabilità finale di un testu hè sempre à l'autore chì u produce, qualunque sia a basa nantu à quale si basa : biblioteca standard o libreria "attiva" cù superpoteri. Se l'articuli o volumi più apprupriati ùn sò micca truvati in a biblioteca, se u testu hè slavishly copiatu senza citazione, u studiente hà ancu fattu u so travagliu male. Se l'IAG ùn implementa micca u cuntrollu chì pò deriva solu da a cunniscenza prufonda di u sughjettu, u listessu tipu d'errore hè fattu. Forse più seriu, perchè u mediu hè più putente è, cum'è spessu ripete un caratteru di fumetti cunnisciuti, "cun grande putenza vene una grande rispunsabilità".

Tuttavia, avemu accunsentutu chì, soprattuttu à u livellu di trienni, dumandà u tradiziunale paper finale, vale à dì a tesi, risicate di ùn avè più sensu, postu chì u sforzu di mette inseme partendu da a materia di basa – travagliu chì poi determina. chì u studiente l'assimili è u faci u vostru propiu – pò esse guasi sanu sanu delegatu à l'IAG, una circustanza chì sguassate i so pussibuli benefici.

Credu chì hè invece impurtante di rinvià l'enfasi à a capacità di a persona di esibizione "in u mumentu" e cumpetenze chì u pussessu era tradizionalmente attestato da a scrittura di a tesi. « Hic Rhodus, hic passate » hè ricurdatu in a favola d'Esopo à u fanfarone chì si vantava d'avè pussutu fà un saltu prodigioso in Rodi : s'ellu hè veru, si pò fà di novu in ogni locu, ancu quì.

Sò cunvinta chì, cù l'avventu di l'IAG, simu di fronte à un mumentu storicu, in certi modi chì riflette quellu chì hè accadutu circa 2500 anni fà, quandu a scrittura hà pigliatu, cum'è u primu mezu di cumunicazione, paragunatu à a parolla. Ddu transizione, di quale avemu tistimunianza, frà altri, in pagine memorable di i Dialoghi di Platone di u IV seculu aC, era u primu passu di a diffusione di a cultura è di u prugressu di l'umanità. Tuttavia, u filòsufu atenianu riporta in u Phedrus a pusizione di Socrate chì cunsidereghja a parolla scritta inferjuri à l'orale, soprattuttu s'è l'oralità hè esercitata dialetticamenti, postu chì a parolla scritta ùn hè capace di risponde à quelli chì l'interruganu è serve essenzialmente da ricordu à quellu chì sapi digià e cose, mentri a parolla parlata hè pusseduta "in l'ànima" di a persona chì a pronuncia è hè dunque capaci di aiutà à quelli chì anu bisognu di sapè.

Credu chì a dispunibilità di l'arnesi IAG pò restituà a forza è u valore à l'oralità, cunsiderendu chì cù questi arnesi ognunu hè capaci di pruduce è esibisce testi scritti chì parenu certificà u pussessu di ogni abilità. S'è ognunu hè capaci di rializà li, a so prisenza ùn hè più capace di dimustrà nunda, cum'è in a critica di Socrate à u testu scrittu. Ma s'è u so autore hè interrugatu è pressatu, allora serà vistu quale veramente pussede a cunniscenza "in l'ànima" è chì hè solu capace di ripetiri "sempre a stessa cosa". Hè per quessa chì pensu chì in l'accademia torneremu, in una certa misura, à quella tradizione praticata precisamente in a prima Accademia di a storia.

Hè chjaru chì a scrittura, soprattuttu cù l'incredibile rinfurzamentu causatu da l'invenzione di Gutenberg di a stampa di tipografia mobile in u XVmu seculu, mantene sempre un rolu impurtante in a diffusione di a cunniscenza.

Ma mi pare assai bellu chì, in una certa misura, l'ultime è a più sconvolgente innuvazioni in a tecnulugia digitale rinvianu u valore à qualcosa di assai anticu, à ciò chì solu a ghjente pò avè : rilazioni umani è dialogu orale.

(I lettori interessati puderanu dialogà cù l'autore, à partesi da u terzu ghjornu dopu a publicazione, nant'à stu blog interdisciplinariu )


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/lintelligenza-artificiale-dara-nuova-linfa-allarte-oratoria/ u Wed, 11 Oct 2023 05:49:21 +0000.