Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

L’inflazione di u venditore hè un mitu creatu da u statismu

L'inflazione di u venditore hè un mitu creatu da u statismu

Scritta da Daniel Lacalle,

L'intervenzionisti sempre culpiscenu l'inflazione nantu à tuttu è qualcosa eccettu l'unicu ciò chì face chì i prezzi aggregati aumentanu: Emette più unità di valuta cà a dumanda vera. L'inflazione di u venditore hè a stessa scusa è fallacia cum'è l'inflazione cost-push. Un modu per cunfundà i citadini è assignà a causalità à qualcosa chì ùn pò micca fà cresce i prezzi aggregati.

Demutemu alcuni miti.

Nisuna corporazione o cunglomeratu pò fà cresce i prezzi aggregati. Certi neo-keynesiani culpiscenu e corporazioni per l'aumentu di i prezzi, ma questu ùn hà micca sensu. Se e corporazioni anu pussutu fà aumentà i prezzi aggregati, i Stati Uniti anu avutu una inflazione elevata per l'ultimi trè decennii. E corporazioni sò quelli chì abbassanu i prezzi più veloce perchè ponu generà economie di scala, guadagnà una quota di mercatu, è pruduce bè è servizii megliu à un costu più bassu utilizendu l'innuvazione è a tecnulugia. Ùn ci hè micca una sola corporazione chì hà una quota di mercatu abbastanza grande per fà cresce i prezzi aggregati, è ancu menu per un periudu prolongatu. U lettore pò dì chì e corporazioni travaglianu cum'è un oligopoliu, ma s'ellu era u casu è eranu stupidi abbastanza per aumentà i prezzi senza ragiuni, puderanu affettà unu o dui prezzi per un tempu finu à chì a cumpetizione è a tecnulugia li sguassate.

Ricurdativi chì i prezzi aggregati ùn sò micca listessi chì i prezzi unità. Se Exxon, per esempiu, hà decisu di aumentà u prezzu di a benzina senza ragiuni, pò fà male à i cunsumatori per un tempu, ma questu ùn face micca u prezzu di tuttu u restu. In u mercatu di u petroliu, l'OPEC, chì hè un cartellu di giganti di u petroliu statali è cuntrullati, hè incapace di mantene i prezzi di u petroliu sopra à $ 80 u barile in termini nominali – ancu menu aghjustatu da l'inflazione -, è ancu i neo-keynesiani volenu chì crede. chì una sucietà cù menu di 20% di u mercatu in l'ecunumia di i Stati Uniti hà da fà chì tutti i prezzi aumentanu à l'unisonu è, ancu più ririsu, facenu tutti i so cuncurrenti fà u listessu. Perchè e piccule cumpagnie petrolifere indipendenti anu fattu u gasu naturale è u petroliu colapsanu in a rivoluzione di fracking ? Cumpetizione è tecnulugia. Perchè i giganti di u petroliu ùn anu micca impeditu quellu calatu? Ùn ci hè micca un oligopoliu solu perchè ci sò quattru o cinque grandi corporazioni.

Inoltre, un picculu gruppu di grandi corporazioni in una ecunumia aperta ùn pò micca fà cresce i prezzi aggregati, ancu s'ellu vulianu. L'impurtazioni di merchenzie è servizii più boni aumenteranu, sia da a Cina sia in altrò.

Se e corporazioni giganti decidenu i prezzi à a vuluntà, ùn anu mai avutu in difficultà finanziarie, riducendu i so earnings, o affruntà un ritornu in diminuzione di u capitale investitu, è quelli trè avvenimenti sò sempre in u mercatu. L'estimazioni di cunsensu sò troppu altu? Ehi, basta à aumentà i prezzi, batte e stime, è fà cresce i profitti. Ùn succede micca.

I grandi corporazioni sò custruiti per furnisce più è megliu merchenzie à i migliori prezzi pussibuli. Ùn pudete micca avè un capu di u mercatu cù strutture di prezzu constantemente male. I grandi corporazioni sò, per definizione, i takers di i prezzi, micca i setters di i prezzi, perchè caderanu in enormi prublemi finanziarii s'ellu custruisci un capitale di travagliu massivu per vende milioni di unità di un bonu chì hè prezzu incorrettu, solu per truvà i so magazzini pieni di invendutu. articuli, chì porta à perdite è ancu fallimentu. L'elasticità di a dumanda travaglia in ogni locu, è se a quantità di soldi in u sistema hè u listessu, u vinditore ùn hà micca u lussu di aumentà i prezzi senza limiti ancu quandu i costi crescenu.

Ancu s'ellu ci era un venditore capace di elevà i prezzi à vuluntà senza alcun impattu di a dumanda per un longu periodu, qualcosa chì ùn aghju mai vistu, quellu venditore ùn detta micca i prezzi aggregati. Per nunda. Un giant o gruppu di multinaziunali, cum'è Apple o Exxon, ùn face micca chì l'IPC aumenterà nove per centu. Ùn scratchanu mancu a superficia di i prezzi aggregati. Perchè i prezzi aggregati sò stabiliti in una ecunumia aperta da milioni di agenti è u stabilimentu di u prezzu marginale ùn hè mai una corporazione cù esigenze di capitale di travagliu gigante.

I monopoli extractivi o l'oligopoli ùn esistenu micca in ecunumie aperte cum'è i Stati Uniti. L'oligopolii estrattivi esistenu solu in a mente di i neo-keynesiani perchè hè esattamente ciò chì creanu quandu i guverni chjude e fruntiere per u cummerciu è dirigenu l'ecunumia. L'unicu modu in quale pudete creà un monopoliu extractivu hè se u guvernu impone è difende. In ogni altra circustanza, quellu affari sparissi in pochi mesi.

Se i prezzi aggregati sò aumentati per via di l'opere maligni di e corporazioni, perchè quelli corporazioni ùn aumentanu micca i so prezzi in altre valute in altri paesi? Perchè a stessa mega-cap europea vede un aumentu di u prezzu di 20% in Germania è sette per centu in Svizzera? Ùn hè micca a stessa misura. Unu emette più unità di valuta di ciò chì l'ecunumia reale dumanda, l'eurozona, è l'altru, Svizzera, ùn hè micca. Hè per quessa chì ci hè un Big Mac Index chì traccia l'inflazione reale. McDonald's ùn aumenta i prezzi; vende cibo à prezzi accessibili. A sola diferenza hè u putere di compra di a valuta.

Allora perchè questi "esperti" culpiscenu e grande corporazioni per qualcosa -inflazione- ùn causanu micca? Perchè l'ughjettu hè di aumentà u cuntrollu di u guvernu di l'ecunumia è di distrughje l'imprese privati ​​​​chì sò abbastanza grande per esse economicamente indipendenti. Ùn importanu micca i picculi imprese perchè quelli chì sò digià asfissiati da i tassi è e picculi è medie imprese sò facilmente custretti à dipende di u guvernu.

I Neo-Keynesiani volenu chì crede chì i movimenti di u prezzu di unità sò listessi cum'è i prezzi aggregati. È ùn hè micca. L'unicu ciò chì face chì tutti i prezzi crescenu à l'unisonu hè a distruzzione constante di u putere di compra di a munita emessa da un attore monopolistu: u statu.

I Neo-Keynesiani anu bisognu di crede chì a teoria quantitativa di i soldi ùn esiste micca per pudè ottene u so scopu: u cuntrollu tutale di u guvernu di l'ecunumia è a munita.

È chì succede quandu quellu scopu hè rializatu? Scarsità è alta inflazione. Sempre. Ma e persone vicinu à i pulitici diventanu assai ricchi. Questu hè u sucialismu. U clientelismo infurzatu da u Statu.

I guverni ùn frenanu mai l'inflazione perchè ne beneficianu. A creazione di soldi ùn hè mai neutrale è sproporzionatamente benefiziu l'unicu attore monopolisticu in l'ecunumia: U statu chì emette a munita.

Se pensate chì u vostru salariu perde u putere di compra per via di u funziunamentu male di un monopoliu, avete ragiò, perchè l'unicu monopoliu chì soffre ogni ghjornu hè l'emittente di munita monopolistica chì cresce più grande è vi rende dipendente distrughjendu u vostru salariu veru è u vostru depositu. u putere di compra di u risparmiu.

Tyler Durden Ven, 28/07/2023 – 03:30


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/personal-finance/seller-inflation-myth-created-statism u Fri, 28 Jul 2023 07:30:00 +0000.