Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Letta è Sassoli facenu a banca cun Macron è contr'à Merkel?

Letta è Sassoli facenu a banca cun Macron è contr'à Merkel?

Cù a scusa di "no Mes", Letta è Sassoli sustenenu Macron in u scontru cù Merkel per riscrive i trattati di l'UE. L'articulu di Tino Oldani per ItaliaOggi

Angelo Panebianco hà cunfessu u so euroscepticisimu in Corriere della Sera . A diversità di i pro-europei senza ifs e buts, quelli cunvinti chì "senza a presenza ingombrante di i Stati Uniti, l'Europa andrà assai bè da sola", crede chì l'Europa, "una volta priva di prutezzione americana, faria assai luttendu per marchjà nantu à e so zampe ". Micca solu què: "Di fronte à a nova situazione geopolitica è strategica, l'Unione ùn hè micca preparata, chì i so trattati, istituzioni è a mentalità di quelli chì i guidanu sò stati falsificati in un'altra epica". Da quì a necessità di riscrive i trattati di l'UE, un'impresa per a quale «i singuli Stati europei ùn sò micca preparati. Fatta eccezione, forse, di a Francia (ma i cuntrolli sò previsti annantu à questu) ».

Panebianco mostra cusì di dà creditu à Emmanuel Macron, chì ripete da qualchì tempu, in cuntruversa cù Angela Merkel, chì i trattati europei devenu esse riscritti, ciò ch'ellu hà riaffirmatu di recente in un'intervista cù Corriere della Sera , diventendu u promotore di un prugettu ambiziosu, tipicu di u persunagiu: u "consensus di Parigi". Vale à dì, rimpiazzà u "cunsensu di Washington" cù u "consensu di Parigi". Cù u primu, cum'è definitu in u 1989 da l'economistu John Williamson, hè abituale indicà u pacchettu standard di direttive di pulitica ecunomica da attribuisce à i paesi in crisa o in u mondu in via di sviluppu, cù l'appruvazioni di l'urganisazioni internaziunali basati in Washington, cum'è u Fondu Monetariu Internaziunale è a Banca Mondiale, in più di l'accordu di u Dipartimentu di u Tesoru di i Stati Uniti.

Queste direttive, in sintesi di Macron, significanu: "Diminuisce u rolu di u statu, privatizzazioni, riforme strutturali, apertura di l'ecunumie per via di u cummerciu, finanziarizzazione di l'ecunumie, tuttu per via di a logica monolitica basata nantu à a creazione di prufittu". Queste linee di mercatu libaru, cuncipite più di 30 anni fà in i Stati Uniti, anu ghjucatu un rolu pusitivu, permettendu à parechji paesi poveri di ghjunghje à un benessere relativu. Ma avà, secondu u presidente francese, sò inadegwati per fà fronte à e sfide nove, causate da fattori cum'è: crescita demugrafica ("a pupulazione cresce à un ritmu scemu", dice Macron), cambiamentu climaticu è crescita di inugualità. chì "e nostre classi medie, è una parte di quelle pupulari, sò state a variabile d'aghjustamentu di a mundialisazione". Da qui a necessità di un cambiamentu radicale, cù l'adopzione di u "consensu di Parigi", chì per Macron significa "suvranità europea è autonomia strategica".

Cù una piccula esagerazione, sustinuta da a bomba atomica, Macron aghjusta: "Avemu realizatu l'Europa di a difesa, chì pensavamu impensabile". Ancora una volta: "U cambiamentu di l'amministrazione americana hè un'uccasione di cuntinuà di manera cumpletamente pacifica è serena ciò chì i nostri alleati devenu capì: duvemu cuntinuà à custruì a nostra autonomia per noi stessi, cum'è i Stati Uniti facenu per elli, è a Cina. hè per ellu stessu ".

Inutile dì, trà "l'alliati chì devenu capisce", a Germania d'Angela Merkel in primu locu, chì in l'ultimi anni hà sempre rinunziatu l'intenzioni di Macron di riscrive i trattati, annunziate cun enfasi in i discorsi di a Sorbona ( 2017) è Meseberg (2018). E difese ghjunghjenu di solitu à una distanza di qualchì tempu: à volte da u cancelliere in prima persona, cù toni chì ùn sò mai polemichi, ma fermi; qualchì volta lascendu parlà ministri o alliati di a so fiducia. In questu ultimu casu, a negazione hè ghjunta in 24 ore: Annegret Kramp-Karrenbauer, ministru di a Difesa in Berlinu, in una intervista cù Politico.eu hà ammessu chì "l'Unione Europea hà daveru bisognu di più indipendenza" ma "per u futuru prevedibile i Stati Uniti fermeranu l'alliatu u più impurtante in a pulitica di securità è di difesa".

In questu scenariu di cunfrontu franco-tedescu in l'UE, ùn hè micca chjaru chjaru cù quale l'Italia intende appughjà. Certamente, ci hè chì una parte di u Partitu Demucraticu (ovviamente à l'insapitu di Nicola Zingaretti, chì s'hè alluntanatu) hà dighjà partitu cù Macron, è hè quella guidata da Enrico Letta è David Sassoli, u primu maestru di Parigi School of International Affairs, u sicondu presidente di u parlamentu europeu. Una scelta di parte implicita in u "no Mes" pronunziatu da tramindui una settimana fà, cù ragioni chì devenu esse interpretate. Quandu Letta è Sassoli dicenu chì u Mes "duveria esse riformatu è fattu un strumentu cumunitariu, micca più intergovernativu", è chì i so 400 miliardi "devenu esse trasferiti à u bilanciu di l'UE, rendendu u debitu cumunu definitivu", prefiguranu una riscrittura di i trattati europei . Ciò chì, Musso osserva cun ragione nantu à Atlanticoquotidiano.it, significa accettà cun Macron quandu dumanda di stabilisce un bilanciu permanente di a zona euro, chì hè pussibile solu se i trattati sò cambiati.

Hè vera chì una tale pruposta hè sempre stata schiacciata da Merkel. Sta volta, però, Macron hè cunvintu chì u scenariu di una "grande rumpitura di u capitalisimu", induve a pandemia, u Fondu di Riacquistu, a riforma di u MES, u stagnu di u bilanciu di l'UE, e divisioni nantu à u statu di dirittu, più u cambiamentu di putere in a Casa Bianca, li offre una occasione unica per girà l'UE à capu in ghjò è riscrive i trattati, cù l'ambizione di assumisce, cù u "consensu di Parigi", a dirigenza di l'Europa dopu à Merkel, grazie à a pandemia. In quantu à l'annullamentu di u debitu di i stati causatu da a pandemia, di a quale Sassoli hà parlatu, u tempu dirà se hè statu un sbagliu goffu, o una petra calculata in u stagnu. Hè vera chì i trattati di l'UE pruibiscenu l'annullamentu di u debitu, ma una riscrittura inspirata da Macron puderia rivelà chì Sassoli hà dettu ciò chì pensanu di fà in Parigi, è chì in Berlinu hè vistu cum'è un male assolutu, da prevene à ogni costu.

Articulu publicatu nantu à ItaliaOggi


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/letta-e-sassoli-fanno-sponda-con-macron-e-contro-merkel/ u Sat, 28 Nov 2020 06:20:21 +0000.