Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eco-pirouette anti Macron di Marine Le Pen

Eco-pirouette anti Macron di Marine Le Pen

Cumu cambianu e priorità di u partitu di Marine Le Pen in Francia in a pulitica ecunomica è ambientale. L'articulu di Tino Oldani per Italy Today

In Francia, e grandi manovre per dui giri eletturali decisivi sò principiate: quelle regiunali di u 13 è di u 20 di ghjugnu, chì seranu seguitate da a scelta di u presidente di a Republica l'annu prossimu, vale à dì a cunferma o micca di Emmanuel Macron à l'Elysée . Un votu, quest'ultimu, in alcun modo presu per scontu, destinatu à influenzà l'equilibriu puliticu di l'Unione Europea, duminata fin'à avà da l'asse franco-tedescu. A stu riguardu, l'avvene hè terra incognita. Da qualchì tempu Angela Merkel si hè chjamata fora di u ghjocu è in Germania a sfida per a so successione hè assai incerta, cù i Verdi chì seguitanu u CDU-CSU.

A situazione in Francia ùn hè micca menu fluida, induve i sundagi palesanu una forte calata di u sustegnu à Macron, seguitata da vicinu da a rivale suvrana Marine Le Pen, chì hè spalla à spalla in certi sondaggi, mentre in altri hè ancu avanti. Un sundagiu Ifop à l'iniziu di aprile hà rivelatu chì in u primu giru di l'elezzioni presidenziali, da quì à un annu, Le Pen, capimachja di a RN, Rassemblement National, dirigerà cù 28% di i voti, davanti à Macron cù 24%. Un saltu in avanti paragunatu à l'indagine d'ottobre scorsu, quandu Le Pen era à 24% contr'à u 23% di Macron. Micca solu. Un sundagiu Le Monde (u 5 d'aprile) sustene chì u partitu di Le Pen hè u primu postu trà a ghjuventù francese in u gruppu d'età 25-34 in termini di pupularità.

L'elezzioni regiunali di ghjugnu seranu a prima prova per u Rassemblement National: vincere in più regioni in u sicondu giru, è micca solu in u primu, seria assai indicativu di l'orientazione pulitica di i partiti francesi più chjucchi, sia di centru sia di manca, chì, in u passatu, in u sicondu giru anu sempre vutatu contr'à u Rn è anu attribuitu l'avversariu lucale di turnu.

Questu hè statu ancu u casu à l'elezzioni per l'Elysée in 2017. Allora Macron, chì hà lasciatu u partitu sucialistu u primu annu è fundatore di u so propiu partitu La République en marche, hà vintu à pocu pressu in u primu giru, cù 24% di i voti, è in u sicondu giru hà supranatu Le Pen cun 66,1% contr'à 33,9% di Le Pen. Un margine di vantaghju chì l'annu prossimu, secondu tutti i sondaggi, duveria esse riduttu di assai, cunfermendu quantunque a vittoria di Macron di pochi punti: 53% contr'à u 47% di Le Pen, secondu i sondaggi Ifop è Harris Interactive; 56% versus 44%, secondu Ipsos. Previsioni cunsiderate da l'analisti per esse inquieti per Macron, chì a so pulitica ecunomica è suciale hè stata cuntestata per un bellu pezzu da i gilet gialli prima di a pandemia, chì cù i chjusi di a chjusura anu messu fine à e manifestazioni di strada.

E manifestazioni anu quantunque lasciatu a so stampa: i Francesi disposti à fà un muru, cù u "fronte repubblicanu", per impedisce l'elezzioni di Le Pen sò calati sopratuttu à manca. D'appressu à l'urne, i sucialisti disposti à vutà per Macron sò cascati à 46% (25 punti di menu in menu ch'è in u 2017), mentre chì 38% ricusanu di sceglie è 16% voteranu per Le Pen. Idem trà i seguitori di France Insoumise, l'estrema sinistra di Jean-Luc Mélenchon, induve solu 30% rivulterebanu Macron, contr'à 52% in 2017. Ancu trà l'elettori di a dritta gaullista, chì in 2017 anu vutatu per François Fillon, Le Pen à l'Elysée ùn seria più un tabù: in u scrutinu, 35% a voterianu.

Sti dati, secondu una inchiesta di euractiv.eu , sò spiegati micca solu da a delusione di i Francesi versu Macron, ma dinò da u cambiamentu radicale di maghjina è d'agenda pulitica di Le Pen. U so babbu, Jean-Marie Le Pen, 92 anni, era u fundatore di u Front National, un partitu di strema diritta, cunsideratu parafascistu, dunque relegatu à a margine di a pulitica francese. Marine Le Pen, dopu avè ereditatu a direzzione di u partitu in u 2011, s'hè alluntanata da e pusizioni estremiste di u babbu, finu à l'espulsione in u 2015, è dopu hà cambiatu u nome di u partitu in Rassemblement National in u 2018. Un partitu naziunalistu, suvranu, euroscetticu è anti-immigrazione, chì finu à l'ultime elezzioni europee hà tenutu sta ideulugia, alleandusi in u parlamentu di Strasburgu cù altri suvranisti, cum'è a Lega di Matteo Salvini.

Nta l'ultimi mesi, mentre Salvini cambia a linea è l'alliati in Europa, cuncintrendu annantu à l'Europa orientale (Ungheria è Polonia), Le Pen hà rivoluzionatu a so agenda pulitica. Hà dettu addiu à u Frexit, vale à dì, innò à a surtita di l'Unione Europea, è innò à u ritornu à u francu francese, finu à qualchì mese fà i punti fundamentali di u so prugramma euroscetticu. "Pudemu stà in l'Unione Europea, postu chì tocca à ogni partitu suvranu di mandà un massimu di eurodeputati à Bruxelles per difende a so visione", hà spiegatu Fabien Engelmann, membru di punta di a RN nant'à euractiv.eu .

Un altru cambiamentu radicale riguarda i prublemi eculogichi , chì finu à pocu fà eranu guasi ignorati. À tal puntu chì Le Pen prupone un referendum pupulare centratu nantu à misure ambientali alternative à quelle previste da un prugettu custituziunale, prupostu da Macron, in messa in opera di a Cunvenzione Climatica. Un tema, a difesa di a natura è di l'animali, chì Le Pen rilancia in tutte e surtite publiche, à u puntu di piglià parte contr'à i cacciadori è di caccia cù i cani, definita cum'è "crudeltà inutile". L'obiettivu di Le Pen, Juliette Grange, prufessore à l'Università di Tours, spiega nantu à euractiv.eu , hè "di andà sempre più luntanu versu i bisogni di a classa media è di i pensionati, è ancu di e frange di a populazione finora trascurata da u guvernu Macron" . Un cambiamentu di strategia chì serà ghjudicatu da i scrutini.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/tutte-le-eco-piroette-anti-macron-di-marine-le-pen/ u Sat, 17 Apr 2021 06:04:02 +0000.