Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu quanti soldi statali hà riunitu u Wartsila finlandese, chì hè avà fughje l’Italia

Eccu quanti soldi statali hà riunitu u Wartsila finlandese, chì hè avà fughje l'Italia

Affaire Wartsila : la région du Friuli Venezia Giulia a dressé la liste des aides publiques dont a bénéficié l'entreprise finlandaise, qui a annoncé son intention de cesser la production de l'usine de Bagnoli della Rosandra avec 450 licenciements.

Subbugli trà l'Italia è a Finlandia per u casu Wartsila.

A multinaziunale finlandese – spicializata in a pruduzzione di grandi motori per l'usu navali è per a produzzione elettrica – u 14 di lugliu hà annunziatu a so intenzione di cessà a pruduzzione in a pianta Bagnoli della Rosandra (Trieste) cù u cunsequente 450 licenziamenti. A cumpagnia intende centralizà a produzzione di motori 4 tempi in Vaasa in Finlandia.

Dapoi settimane, l'impiegati si sò mobilizati in prutestazioni contr'à u pianu di Wartisla di piantà a produzzione in Trieste dopu avè ricivutu 60 milioni di finanziamentu publicu in l'ultimi 6 anni (cum'è ripetutu da i sindicati) mentre a cumpagnia dichjara di avè ricevutu solu 16,8 milioni. Di quale 8,97 milioni ricevuti è 7,85 sempre pendenti, precisa a cumpagnia cunsultata da Il Sole 24 Ore .

Eppuru, secondu a Regione Friuli Venezia Giulia, hè un totale di cuntributi publichi per più di 11,5 milioni. À quale sò aghjuntu, però, 30 milioni di garanzie Sace, 20 milioni d'aiuti in 2017 è ancu 34 milioni di Pnrr dumandatu l'aprili scorsu.

"Avemu di fronte à qualcosa di surreale: Wartsila hà dumandatu u PNRR" hà sottolineatu u guvernatore Fedriga , parlendu in l'ultimi ghjorni à "L'aria che tira", nantu à La7, aghjustendu chì a Regione hà da principià "negotiation solu s'ellu si ritira immediatamente a prucedura ". pour la réduction des effectifs de l'usine de Bagnoli della Rosandra.

Ma ci hè ancu alarma in u fronte di u cliente, cù Fincantieri in u primu locu. U CEO di Fincantieri avaristi difatti spressu a so intenzione di interrompe e cullaburazioni strategiche per l'innuvazione di produttu nantu à i mutori verdi cù Wärtsilä, senza crede ch'ellu pò cuntinuà u partenariatu. I timori nantu à e pussibuli cunsequenze per l'industria navale italiana successivamente rilanciati ancu da MSC, u più grande gruppu di spedizione in u mondu.

Tutti i dettagli.

A POSIZIONE DI A REGIONE FRIULI VENEZIA GIULIA

"A regione si move inseme cù u guvernu dapoi mesi, cù discussioni micca solu cù Wartsila, ma ancu cù u guvernu finlandese, chì avia rassicuratu è avia prupostu novi investimenti", hà dettu Massimiliano Fedriga (Presidente di a Regione Friuli Venezia Giulia). à "L'aria chì tira", nant'à La7.

"Nel corso di l'anni Wartsila hà pigliatu milioni di euro publicu per andà avanti cù l'affari è fà cresce. Hè troppu convenientu per esse una cumpagnia privata quandu ci hè bisognu di attività di disinvestimentu è per andà in manu cù u publicu quandu dumandate soldi ", aghjunse Fedriga.

TUTTE I CONTRIBUZIONI PUBBLICI RICEVUTE DA WARTSILA

Sicondu a lista elaborata da a Regione Friuli Venezia Giulia, in l'ultimi anni 5 Wartsila hà beneficiatu di 11.514.458,32 euro di cuntribuzioni publica.

GARANTIE PUBBLICHE È FONDI PNRR

À queste ci vole à aghjunghje i 30 milioni d'euros di garanzie di Sace, ottenute in dicembre 2020 per rimedia à a seria perturbazione in l'ecunumia per via di a pandemia.

Allora dinò, cum'è spiegatu à Sole 24 Ore , "u cunsigliu per u travagliu di a Regione Friuli Venezia Giulia, Alessia Rosolen," 20 milioni d'euros chì sò stati dumandati in 2017 per superà una crisa di produzzione in a sucetà. La même année remonte à une opération avec laquelle Wärtsilä Italia a vendu deux entrepôts et les zones contiguës à Interporto di Trieste Spa pour 20 millions d'euros, capital dérivé de la prise de contrôle des actions dans l'ancienne Province de Trieste par le Friulia et les autorités portuaires. . Infine, ci sò i 34 milioni d'euros dumandati à u bancu di Pnrr l'aprili scorsu. Da questi numeri sò esclusi i cuntributi impurtanti per u licenziamentu ordinariu ".

INVESTIMENTI PER REGIONE E MISE

In più, "in marzu 2016, a cumpagnia finlandese hà ricevutu 502,877.68 da a Regione per investimenti in tecnulugii innovatori per novi grandi motori di dui tempi, dual fuel. Un pocu di più di un annu dopu, in uttrovi 2017, 653 557,50 euru sò ancu ghjunti da a Regione (via CCIA) per una crisa industriale cumplessa. L'annu dopu, Mise trasferisce 3.483.401,13 € per u sviluppu è a prova di una larga gamma di tecnulugii è suluzioni di cuncepimentu, per a retrofit di e piante esistenti per a produzzione di mutori di combustione interna, sia in u settore marinu sia in u settore terrestre. In ghjennaghju di questu annu, a Mise è a Regione anu ricivutu 3.770.920,62 euro per u sviluppu è l'innuvazione di a ricerca industriale ", riporta u ghjurnale Confindustria.

UNA RECLAMAZIONE DA U QUADRU NAZIUNALE

Per quessa, u pianu di trasferimentu di a multinaziunale finlandese hè inaccettabile per a Regione in vista di i soldi publichi pigliati finu à avà.

Dopu u guvernatore hà ricurdatu chì u ministru hà scontru i ministri finlandesi in l'ultimi mesi, è inseme si ncuntravanu dui amministratori finlandesi chì "anu datu garanzie di crescita". Ripetendu u cuncettu chì una cumpagnia ùn pò micca esse fiducia "chì finu à u ghjornu prima assicurava micca solu u mantenimentu di e piante, ma chì" prevedeva novi investimenti è crescita di a produzzione ",

L'affare per Fedriga "hè un prublema naziunale, perchè entremu in un settore strategicu per l'industria italiana, a cantieristica navale. Semu i primi in u mondu in a custruzzione navale, è aghju da ringrazià Fincantieri per intervene di manera decisiva, cum'è a Regione, nantu à a pruprietà di Wartsila ". L'idea di "abbandunà una pianta induve avete u cliente principale, chì si chjama Fincantieri, hè abbastanza "particulare", u guvernatore hà insistitu novu à u prugramma La7.

D'un'altra opinione Guido Crosetto, presidente di Aiad, a Federazione Italiana di l'Aziende Aerospaziali è di Difesa, chì hà ancu parlatu à "L'Aria che tira" nantu à a crisa di Wartsila in Trieste. "Questu hè un pezzu di a storia di i motori in Europa è micca solu in Italia. Ci vole à affruntà mantenendu a capacità in Italia, se sta cumpagnia hà decisu di lascià duvemu truvà un modu per dì addiu è mantene a produzzione in Italia, perchè ci hè a capacità è ci sò i travagliadori ", hà evidenziatu Crosetto.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/smartcity/ecco-quanti-soldi-statali-ha-incassato-la-finlandese-wartsila-che-ora-scappa-dallitalia/ u Fri, 19 Aug 2022 05:40:26 +0000.