Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu i punti di vista di a Cina nantu à i porti di l’Iran

Eccu i punti di vista di a Cina nantu à i porti di l'Iran

Cina hà apertu una linea di spedizione diretta cù u portu di Chabahar, Iran. L'infrastruttura hè utile per i disinni geopolitichi di Pechino: hè per quessa

A Cina sbarca in Iran per diventà una putenza marittima globale?

L'Agenzia di Notizie Tasnim semi-ufficiale di l'Iran hà dettu chì a prima nave cuntainer di a China hè stata attraccata in u portu di Chabahar in u sud-est di l'Iran, affacciatu nantu à u Golfu d'Oman.

Chì cambia cù a linea di navigazione diretta

A nutizia hè impurtante perchè certifica l'apertura di a prima linea di spedizione diretta trà a Cina è u portu di Chabahar.

Finu à pochi ghjorni fà, i battelli chinesi diretti à l'Iran anu attraccatu in Bandar Abbas, a capitale di a pruvincia di Hormozgan, in u sudu di u paese. Da quì, i so carichi sò stati trasportati à Chabahar in a pruvincia di Sistan è Baluchistan in picculi navi.

A linea di trasportu direttu hà u vantaghju di riduce i tempi di spedizione è e spese trà a Cina è Chabahar: ci vole dece ghjorni menu, è u costu di carica è scaricamentu di navi hè ridutta di $ 400 per cuntainer.

L'IMPORTANZA DI CHABAHAR PER L'IRAN

Chabahar hè un portu di grande impurtanza ecunomica è pulitica per l'Iran perchè hè u so unicu portu oceanu affacciatu nantu à u Golfu d'Oman. L'accessu à u Golfu d'Oman, è a so cumunicazione cù u Golfu Persicu vicinu, hè garantitu da u Strettu d'Ormuz, un "collo di buttiglia" cruciale per u trasportu marittimu, in particulare u petroliu.

Per rinfurzà a so prughjezzione marittima è a rilevanza in u cummerciu internaziunale, l'Iran hà finalizatu un pianu d'investimentu per u sviluppu portu. Attualmente l'infrastruttura hè custituita da dui terminali, Shahid Kalantari è Shahid Beheshti, ognunu cù cinque posti.

U DISEGNU GEOPOLITICO CINESE

Ma Chabahar hè ancu assai impurtante per a Cina, soprattuttu per a so pusizioni geugrafica: si trova à circa 120 chilometri à suduvestu di a pruvincia pakistanesa di Balochistan, induve si trova u grande portu di Gwadar, chì hà finanziatu cù i so risorse.

Pechino vole assicurà un accessu più largu à l'Oceanu Indianu per mezu di una serie di prughjetti infrastrutturali chì cunnetta i diversi punti di chokepoint di u cummerciu marittimu. U pianu hà da scopu di creà una longa "stringa di perle" chì i so ghjuvelli più preziosi sò Myanmar (u portu di Kyaukpyu, sopra à tuttu), u Pakistan (Gwadar) è Djibouti, in Africa orientale.

L'Oceanu Indianu hà una evidenti impurtanza cummerciale per a Cina: e so acque sò ricche di pesci, dipositi energetichi, minerali è sabbia adattati per a custruzione. Ma sta zona hà una rilevanza chì va oltre l'aspetti ecunomichi, perchè hè cruciale sia per a sicurità naziunale di a Cina sia per a so prughjezzione di u putere à l'esteru.

Trà "DILEMMA DI MALACCA" È "COLLIERE DI PORTI"

L'Oceanu Indianu hè in fattu una di e zone di transitu più impurtanti per u cummerciu marittimu di l'oliu, è una grande parte di l'energia cunsumata da a Cina – hè u più grande impurtatore di crudo in u mondu – passa ghjustu da quì. Dapoi decennii, Pechino cerca di risolve u cusì chjamatu "dilema di Malacca", vale à dì l'estrema dipendenza da u strettu omonimu trà Malasia è Indonesia per l'approvvigionamentu di petroliu: se u strettu avia da bluccà per una certa ragione (per un accidente, o per via di l'intervenzione di un statu rivalu), a sicurezza energetica di a Cina seria in periculu, cù tutte e pussibuli cunsequenze ecunomiche è suciali.

U disignu di a « stringa di porti » risponde sì à un scopu difensivu, ma ancu à un scopu espansiu : a supremazia geopulitica hè storicamente cuncentrata à a duminazione di i junctions critichi per e cunnessione ; u cuntrollu di parechji porti in a regione, dunque, hè ancu utile da un puntu di vista militare. Ùn hè una coincidenza chì a prima è l'unica basa militare cinese à l'esteru si trova in Djibouti : hè stata aperta in 2017 è hè aduprata per monitorà u strettu di Bab el-Mandeb, trà u Mari Rossu è l'Oceanu Indianu.

U PORTU DI JASK

A Cina ùn hè micca interessata solu in u portu iranianu di Chabahar, ma ancu in quellu di Jask, in u Golfu d'Oman è vicinu à u Strettu d'Ormuz. U cuntrollu di u portu di Jask daria à Pechino un vantaghju cummerciale è dunque strategicu, ma ancu militare : in fattu, a quinta flotta di a Marina di i Stati Uniti hè basatu in u Golfu Persicu.

U ROLO DI L'INDIA

U valore strategicu di Chabahar hà ancu attiratu l'attenzione di una nazione rivale di a Cina: l'India. New Delhi hè assai focu annantu à a parte uccidintali di l'Oceanu Indianu, trascurata da u Pakistan, u so avversu è alliatu di Pechino.

In maghju 2016, l'Iran, l'India è l'Afghanistan anu firmatu un Accordu Portu di Chabahar per espansione l'accessu cummerciale di New Delhi à l'Asia Centrale. L'India s'hè impegnata à stallà è uperà machini di carica è scaricamentu di containeri, cum'è gru di portu mobili, in u portu.

– Leghjite puru:Tutti i piani di miliardi di dollari di Russia è Iran nantu à u cummerciu


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/smartcity/cina-porto-chabahar-iran/ u Wed, 04 Jan 2023 06:13:37 +0000.