Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu i cunsiglii da e grande cumpagnie in u guvernu nantu à e vitture è u verde

Eccu i cunsiglii da e grande cumpagnie in u guvernu nantu à e vitture è u verde

Stefano Firpo, u direttore generale di l'Assonime (l'associu di e società per azioni taliane), sbatte à e pulitiche europee nantu à e vitture elettriche è cunnesse : senza una strategia industriale cumuna, chì manca, l'Auropa perderà rilevanza paragunata à a Cina è à i Stati Uniti.

Per rinvià a supply chain Italiana di l'automobile, di quale Magneti Marelli hè solu l'ultimu sintumu, è permettenu à u settore di mantene u passu cù e transizioni energetiche (mobilità elettrica) è digitale (guida autònuma), "e pulitiche di sussidi naziunale ùn saranu micca abbastanza brevi. – vissutu". Per « dà un avvene à una supply chain chì ferma strategica pè a crescita, a cumpetitività è l’impieghi di u nostru paese » ci vole piuttostu « à una pulitica industriale aurupea » : vale à dì un pianu ben strutturatu, à longu andà è coesivu à u livellu cumunitariu. . Stefano Firpo (in a foto ), direttore generale di Assonime (l'associu di e società per azioni italiane) è anzianu capu di gabinete di u Ministru di l'Innuvazione Tecnologica Vittorio Colao è prima un cullaburatore strettu di Corrado Passera quandu l'attuale numeru unu di Illimity era capu di a cumpagnia in Banca Intesa.

CHI È IN ASSONIME

La présidence d'Assonime comprend des personnalités liées à Monte dei Paschi di Siena, Enel, Anima Holding (Patrizia Grieco), Poste Italiane (Matteo Del Fante), Intesa Sanpaolo (Gian Maria Gros-Pietro), Banca Nazionale del Lavoro-BNP Paribas (Luigi). Abete), Ferrovie dello Stato (Innocenzo Cipolletta) et Banca Sella (Maurizio Sella).

L'ACCUSA FIRPO: A COMMISSIONE EUROPEA HA LASCIATA A CINA FREE RANGE

In a so analisi, Firpo dà un parè decisamente negativu annantu à u Green Deal, u pianu di a Cummissione Europea per emissioni nete zero di gas di serra da u 2050; un pianu chì hà unu di i so fundamenti in l'elettrificazione – di u cunsumu domesticu è industriale, ma ancu di a mobilità.

Parlendu di mobilità, Firpo accusa Bruxelles d'avè "sceltu in cuscenza" solu una tecnulugia per riduce l'impattu di l'emissioni di i veiculi – elettrici, in fatti -, scartendu tutte l'altri pussibulità, cumprese quelle in u quali l'industria europea hè tradiziunale forte: vale à dì a combustione interna. mutore, chì serà sempre più marginalizatu cù a pruibizione di a registrazione di i veiculi alimentati da benzina è diesel da u 2035 in u territoriu europeu.

Sicondu u direttore di Assonime, l'Unione Europea "ùn hè statu capaci di custruisce una pulitica industriale per sustene sta trasfurmazioni massiva [si riferisce à a transizione à l'electricità, ed .] lassendu a Cina un accessu liberu à u mercatu europeu". A Cina hè u paese chì produce u più veiculi elettrichi è a maiò parte di batterie, u veru cumpunente criticu, è ancu di esercitassi una pusizioni duminanti nantu à l'estrazione è soprattuttu nantu à a raffinazione di metalli base (litiu, cobalt, nickel, terre rare è più). ).

I dati di a Cummissione dicenu chì e vitture elettriche chinesi, sempre più populari in u mercatu di l'UE, sò in media 20 per centu più economiche di quelle europee. In settembre, u presidente Ursula von der Leyen hà annunziatu una investigazione anti-sussidiu in i veiculi elettrici da a Cina chì puderia purtà à l'imposizione di duveri se emergenu evidenza di violazioni di e regule di l'aiutu statali.

Per mezu di i tariffi, Bruxelles vulete restituverà un campu di ghjocu à u livellu cù Pechino ; ma i tariffi pò esse micca abbastanza, datu u vantaghju tecnologicu è di supply chain accumulate da i Cinesi. I principali cumpagnie di fabricazione di batterie sò chinesi, cum'è CATL è BYD . Firpo scrive chì "in u 2022, l'Europa hà impurtatu circa 54 per centu di e so vitture elettriche di batterie totali da a Cina".

"Omu si dumanda", cuntinueghja Firpo, "se qualchissia in Bruxelles hà mai pensatu chì a Cina hà da ghjucà in modu pulitu, cum'è una ecunumia di mercatu in a corsa per i veiculi elettrici mentre noi – impegnati cum'è eramu à pruibisce u diesel – scurdamu di u assai complicatu è assai transizione caru à l'elettricu per a nostra industria chì hè interamente cuncentrata nantu à u mutore di combustione interna! ".

L'AMERICANI DOMINU U SOFTWARE CAR

"In u fronte digitale, a situazione ùn hè micca megliu", dichjara Firpo, perchè a catena di fornitura di l'automobile europea hè stata ritardata micca solu in e tecnulugia elettriche, ma – veramente – ancu in quelli per i veiculi autonomi è cunnessi.

Se in u settore elettricu l'Auropa risicate di perde a capacità industriale in Cina, in u software di l'auto (i cosiddetti dashboards intelligenti) l'Americani sò invece avanti: i grandi nomi cum'è Apple, Google è Qualcomm sò assai attivi nantu à u mercatu.

U VALORE AGGUNTU ALLUNARÀ DA L'EUROPA ?

"In a vittura elettrica è iper-digitalizata di u futuru", scrive Firpo, "i sistemi interi è i sottosistemi spariranu (ABS, trasmissione, Management di Motore per citarne uni pochi) è e so funzioni saranu centralizzate nantu à l'urdinatore di bordu cù un simplificazione spettaculare di a catena di furnimentu di cumpunenti auto. A catena di fornitura di cumpunenti tornerà à esse quasi esclusivamente meccanica, u sviluppu di u produttu serà fattu da quelli chì guvernanu u sistema operatore è u valore aghjuntu di i cumpunenti serà sviutatu ".

In breve, u novu valore aghjuntu di a produzzione di l'automobile – a bateria è u software – risicheghja di passà da l'Europa à a Cina è i Stati Uniti.

UNA POLITIKA INDUSTRIALE EUROPEA HÈ NECESSARIA, DICE FIRPO

S'ellu hè a situazione, u direttore di l'Assonime pensa chì u settore di l'automobile auropeu deve "cumincià à cullaburazione nantu à l'investimenti tecnologichi necessarii" perchè u distaccu cù l'America è l'Asia hè tale chì "nimu un fabricatore europeu ùn pò pensà à u ponte in a sulitudine". Essenzialmente, avemu bisognu di una pulitica industriale di l'automobile europea è micca assai piani naziunali frammentati.

ATTENZIONE DI SUSSIDENTI

Par ailleurs, au sujet des subventions publiques, Stefano Firpo – interrogé par le Corriere della Seraa déclaré en février qu'un "'free all' indiscriminé sur les aides d'État" est un piège qui pénaliserait les entreprises italiennes par rapport à la concurrence française et allemande, étant donné que i guverni di Parigi è Berlinu anu più capacità di spesa. Inoltre, secondu ellu, l'Unione Europea deve "evità e risposte sbagliate, cum'è risponde cù una compra Europa à una compra America ": a riferenza hè à l'Inflation Reduction Act, a lege di 369 miliardi di dollari di incentivi per a fabricazione di tecnulugia pulita di i Stati Uniti. .

Firpo piace l'approcciu di Joe Biden. "U missaghju chì vene da l'America", sustene, "hè chì a trasfurmazioni verde hè fatta cù l'industria, sviluppendu a so capacità di produzzione. Piuttostu, ci vole à alluntanassi da una attitudine europea chì durante parechji anni hà pensatu à fà un pocu di decarbonizazione contr'à l'industria ".

Tuttavia, u direttore di Assonime hè scetticu nantu à i sussidi europei in risposta à quelli americani. Stu scepticismu hè spartutu da u guvernu di Giorgia Meloni, chì pensa chì l'allentamentu di a regulazione di l'UE in materia di aiuti statali mette l'imprese taliane in un svantaghju cumpetitivu cumparatu cù e tedesche è francesi, sustinute da dirigenti cù più margini d'intervenzione. Di i 672 miliardi d'euros in aiuti statali chì a Cummissione appruvata in u 2022, a Germania valeva 53 per centu di a somma tutale è a Francia 24 per centu; L'Italia, però, solu 7 per centu.

"Per noi hè essenziale chì u cummerciu mundiale ferma apertu", Firpo hà dettu à Corriere . "In questu, sparte l'approcciu di u Ministru di l'Affari Adolfo Urso quand'ellu parla di "statu strategicu", micca "sovranista", nè prutezzione".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/stefano-firpe-assonime-giudizio-green-deal/ u Wed, 18 Oct 2023 14:11:12 +0000.