Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Eccu ciò chì i Stati Uniti è a Cina piglianu

Eccu ciò chì i Stati Uniti è a Cina piglianu

E diverse strategie di a Cina è di i Stati Uniti in a guerra cummerciale è geopolitica trà i dui paesi. L'analisi di Giuseppe Gagliano

Ieri cum'è oghje, ùn ci sò pochi analisti è studiosi di a pulitica internaziunale chì sò stati ingannati da a pulitica chinesa. Infatti, grazia à l'eccellente capacità in u campu puliticu – spessu assai luntanu da e scelte grossi fatti da i Stati Uniti in materia di pulitica estera – una maghjina hè stata data di una Cina soprava da prublemi di corruzzione, da a gestione di e minurità etniche è da ambientale. In realtà, a Cina hè luntana da calà postu chì u so Produttu Internu Lordu supera guasi quellu di i Stati Uniti.

Ùn ci vole mai à dimenticà, tenendu contu di a storia recente di a China, chì l'ultimu scopu di u Dragone hè di vendicà l'umiliazione chì l'Americani li anu fattu. Per un bellu pezzu, a Cina hà accettatu l'aiutu americanu, ponendu cusì e basi per a pulitica attuale di pruiezione di putenza.

Vedemu, ancu se brevemente, di ripercorrere i passi chì anu permessu à a Cina di diventà una putenza capace di oppone si à i SU grazia à i SU chì, per oppone si à a Russia, anu postu e basi per l'egemunia attuale ch'ella hà inturniatu.

In u 1971, u presidente di i Stati Uniti Richard Nixon hà decisu di furmalizà e relazioni trà a Cina è i Stati Uniti. Ma in u 1985, l'agente di a CIA Larry Wu-Tai Chin hà cunfessatu di furnisce à a Cina documenti cunfidenziali in preparazione per un pianu di riconciliazione Cina-SU preparatu da a Cina.

Per influenzà u presidente Richard Nixon è spingelu à cuncilià a Cina cù i Stati Uniti, u pianu era di invità Nixon à Pechino. A seconda parte di u pianu era di dimustrà à i Stati Uniti a determinazione di a China di alluntanassi da a sfera di influenza sovietica. Per questu, a Cina ùn hà annunziatu dui test di bomba di idrogenu ghjustu vicinu à e fruntiere sovietiche.
Malgradu tuttu, u presidente Richard Nixon hà resistitu à sti tentativi perchè vulia evità e vendette da i Sovietici. Ma finalmente hà cedutu in lugliu di u 1971 quandu u so cuncurrente Ted Kennedy, senatore di u Massachusetts, hà manifestatu a so vulintà di esse u primu puliticu americanu à visità Pechino.

È cusì, di ferraghju 1972, Richard Nixon hà visitatu Mao Zedong in Pechino. Certi "rigali" à a Cina anu seguitu, cum'è a fine di u prugramma d'aiutu di a CIA per u Dalai Lama o a ricunniscenza di i Stati Uniti in 1978 da a China Cumunista cum'è guvernu legittimu. Senza dimenticà di sicuru a cullaburazione scientifica trà i dui paesi durante l'amministrazione Reagan chì hà sustinutu a China in u sviluppu di ottu centri di ricerca naziunali nantu à vari è impurtanti sughjetti scientifichi cum'è robotica, intelligenza artificiale è tecnulugie spaziali.

Inoltre, in 1981, Reagan stessu hà firmatu a direttiva nantu à a sicurezza naziunale chì autorizava a vendita di navi è tecnulugia di missili in Cina. Micca solu.

Malgradu u ricordu zoppu di parechji analisti italiani chì sò cunvinti chì a storia di e relazioni Cina-SU hà principiatu nanzu ieri, i Stati Uniti anu ancu vendutu armi à a Cina aiutendula in i so prugrammi nucleari civili attraversu a cooperazione nucleare.

In altre parolle, i Stati Uniti anu fattu un sbagliu strategicu simile à quellu fattu in Afghanistan: anu furmatu i mujahidini in una funzione antisoviètica è dopu li anu trovu cum'è nemici feroci in u cuntestu di a Jihad Islamica.

A propositu, vogliu cunsiglià i lettori per andà à leghje stu splendidu saggi di John K. Cooley intitulatu: «Una guerra impia. A CIA è l'estremisimu islamicu "induve" per oppone l'invasione sovietica di l'Afghanistan, in u 1979, i Stati Uniti anu fattu una sorprendente alleanza anticomunista cù l'estremisti islamici. Cooley conta u fondu di sta alleanza è cumu a CIA hà pianificatu a "guerra santa" in Afganistan. Racconta cumu, cù l'aiutu di l'Arabia Saudita, l'intelligenza militare pakistana è ancu l'implicazione di a Cina, dui centu cinquanta mila mercenari islamici di tuttu u mondu eranu armati, addestrati è finanziati. D’altronde, cù un corpu di prove impressiunante, Cooley traccia e cunsequenze disruptive di quella operazione: u trionfu di i Talibani, a diffusione mundiale di u terrurismu islamicu, a destabilizazione di l'Algeria è di a Cecenia, l'attacchi à u World Trade Center. È in tuttu què, u rollu di Osama bin Laden, digià "prutettu" da a CIA è avà "nemicu publicu numaru unu", spicca curiosamente.

Riturnendu in Cina, in u cuntestu di a so strategia per diventà una putenza egemonica internaziunale, u Dragone ùn hè micca focalizatu nantu à investimenti militari eccessivi cum'è l'anu fattu i SU; anzi, hà rivolutu principalmente a so attenzione à quelle armi chì permettenu di annullà u effetti di l'armi nemiche cum'è tecnulugie anti-satellitari o intrusioni cibernetiche.

Tuttavia, hè solu in marzu 2013 chì e vere ambizioni di a China sò state palisate per mezu di u discorsu di Xi Jinping, u novu presidente di a Republica Populare Cinese chì hà sottuliniatu u so desideriu di vede u so "sognu di una nazione forte". in u 2049.

In breve, a Cina hà sappiutu per più di trenta anni di piattà a so ambizione di diventà una putenza egemonica da e putenze straniere per ùn avvistà micca troppu rapidamente i so avversarii mentre, frattempu, hà influenzatu i sperti è altri attori esterni per guadagnà a so simpatia è u so favore.

A pazienza hè stata essenziale – è serà essenziale – per ghjunghje à l'ubbiettivi è dunque a China seguita i passi di e so 14 dinastie imperiali pigliendu u tempu per ingannà è identificà u mumentu giustu, a famosa forza "shi", per attaccà.

Invece di perde u tempu è i soldi sviluppendu i so assi militari cum'è i Stati Uniti, a Cina preferisce mette in mira i punti debuli di l'avversariu. Micca solu quessa, a Cina hè interessata à mette in opera una strategia chì adopra u dirittu internaziunale per limità a libertà d'azione è e scelte legislative di i Stati Uniti. I decisori di a politica estera (imprenditori, politici è figure di i media) serianu tracciati fora di a China in funzione di u so gradu di simpatia è di sustegnu per a Cina. Quelli cunsiderati amichi di a Cina anu accessu privilegiatu à i cuntratti è l'investimenti di u guvernu. Ma in cambiu, devenu sparghje l'imaghjini di una China pacifica chì hà bisognu d'aiutu è ùn pone micca una minaccia glubale.

Invece l'altri – vale à dì quelli chì esprimenu a dissidenza – sò rapidamente marginalizati è a so influenza neutralizzata da a Cina. Per questu, a Cina blocca l'accessu à i visa.

In più di sta strategia, a Cina porta ancu azzioni dirette è indirette contr'à i media occidentali. Dunque, l'azzioni dirette sò in corsu da i diplomatici cinesi è da e personalità relative à a Cina per limità a publicazione di informazioni compromettenti per a Cina. In quantu à l'azzioni indirette, a Cina hà una vera strategia di pressione esercitata nantu à i media da i publicisti, e cumpagnie partner di a Cina è i guverni stranieri. Ogni publicazione critica espone questi media à u risicu di avè publicità bluccate chì li permettenu di finanzà si.

Infine, a Cina ùn hà alcun scrupulu per aduprà ancu assalti fisichi è attacchi cibernetici contr'à qualsiasi persona fastidiosa.

In ultimamente, parechji studiosi sò cunvinti chì ci sò trè scenarii pussibuli.

U primu hè quellu di un mondu unipolare cù l'egemonia cinese.

U secondu hè quellu di duie superpotenze chì sò i Stati Uniti è a Cina mentre u terzu hè quellu di una divisio
ne tripartita trà i Stati Uniti, a Cina è l'India.

Tuttavia, a situazione mundiale dipende assai da u sviluppu di i muvimenti muderati è riformisti in Cina, è ancu da l'assistenza chì l'Occidente hà furnitu – è darà – à questi muvimenti – cum'è si face cù Taiwan è Hong Kong – per destabilizà da l'internu. Cina cù a cullaburazione di u so alliatu britannicu di fiducia. Pensemu à stu riguardu à a cosiddetta Primavera Araba induve u rolu di u muvimentu OTP hà ghjucatu un rolu decisivu.

Chì serà allora a strategia messa in opera da i Stati Uniti?

À u livellu geoecunomicu, per esempiu, limitate l'aiutu finanziariu cuncessu ogni annu da i Stati Uniti à a Cina cum'è aiutu per a crescita, misurà è sviluppà a competitività americana cume a Cina face dighjà, identifica è riporta i contaminatori cinesi chì causanu l'aumentu di l'emissioni di gas 500 milioni di tunnellate di serra à l'annu in Cina.

À livellu geostrategicu, truvate alleati chì spartenu u listessu scopu sia naziunale sia internaziunale sustenendu per esempiu i paesi attualmente intimuriti da a Cina cum'è a Mongolia, a Corea di u Sud, u Giappone è e Filippine, oltre à sustene sia i dissidenti cinesi sia i riformatori pro-demucrazia in Cina mentre à u nivellu di securità interna, i Stati Uniti duverianu rinfurzà a sicurezza di e pruprietà intellettuali è tecnulugiche pruteggendusi da u cyber spionaghju è aumentendu u contra spionaghju postu chì a Cina hà dimustratu di esse assai capace di infiltrassi in a sucietà porosa americana sfruttendu e so debbulezze.

In ultimamente, per avè una idea di quantu hè periculosa a Cina, basterebbe fighjà ciò chì accade oghje in Australia è i raporti publicati da l'intelligenza australiana chì avemu digià avutu l'occasione di discute nant'à queste pagine.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/guerra-usa-cina/ u Wed, 09 Dec 2020 05:56:20 +0000.