Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

E cumpagnie tedesche aiutanu u travagliu furzatu in Cina?

E cumpagnie tedesche aiutanu u travagliu furzatu in Cina?

Cumu l'imprese tedesche facenu affari cù a regione Xinjiang di a Cina secondu u Centru Europeu per i Diritti Costituzziunali è Umani (CEDU). Articulu di Pierluigi Mennitti

Imprese tedesche prescelte da associazioni di diritti umani per presunte imprese in Cina. À u detrimentu di l'Uighuri, a minurità islamica riprimuta da l'autorità di Pechino. L'allarme hè venuta da u Centru Europeu per i Diritti Costituzziunali è Umani (CEDU), una urganizazione non governativa indipendente, chì hà presentatu una lagnanza contr'à e cumpagnie di vestiti è i rivenditori individuali tedeschi in u Procuratore di Karlsruhe, cum'è dichjaratu solu da a Süddeutsche Zeitung .

L'accusazione hè pisante: "Aiutà è favurisce i crimini contr'à l'umanità in forma di schiavitù per mezu di u travagliu furzatu". In sostanza, si tratta di lampà luce nantu à l'attività di parechje cumpagnie tedesche in Cina, è in particulare nantu à e relazioni cummerciali mantenute da elle in a regione occidentale di Xinjiang.

In questa zona, à a fruntiera cù u Kazakistan, attivisti per i diritti umani denuncianu l'esistenza di campi di rieducazione per centinaia di migliaia di Uighuri, furzati in i trè mesi trà settembre è nuvembre à raccoglie u cotone in i campi soprattuttu à a manu è contru à a so vuluntà. . L'esperti stimanu finu à mezu milione di travagliadori furzati è parlanu di u più grande sistema d'internamentu di una minurità etnica o religiosa dapoi a seconda guerra mundiale. Invece, u guvernu chinese hà sempre nigatu l'esistenza di travagliu furzatu in Xinjiang, parlendu piuttostu di furmazione è di prugrammi di travagliu per luttà contr'à l'estremisimu in a regione.

U giurnale di Munich riporta i suspetti di Miriam Saage-Maaß, avucatu internaziunale di u Centru Europeu: "Se in una situazione simile e cumpagnie tedesche continuanu à attribuisce contratti à imprese chì anu impianti di produzione in Xinjiang, si pone a quistione se questu ùn prumove micca u travagliu forzatu ". Per Saage-Maaß avà u ballò passa in manu à u sistema ghjudiziariu: "Hè u so compitu d'investigà è di chjarificà l'affare". Tuttavia, ùn hè ancu sicuru chì u Procuratore Generale truvessi in a lagnanza di a CEDU l'elementi necessarii per avviare l'inchiesta penale.

A lagnanza, tuttavia, hè finita nantu à a tavula di i giurnalisti di u Süddeutsche è di u prugramma di ghjurnalismu d'investigazione "Report Mainz" di a televisione publica regiunale SWR è da u secretu giudiziale un primu nimu – eccellente – hè surtitu: Lidl. Da a lista di i so fornitori, pare chì u scontru "hà avutu relazioni cù trè cumpagnie tessili basate in Kashgar, in u sudu di u Xinjiang", riporta u ghjurnale bavarianu, "è si dice chì almenu duie di queste cumpagnie anu impiegatu anziani prigiuneri di campi di rieducazione è dunque hà sustenutu attivamente a pulitica di l'apparechju chinese in Xinjiang ".

Quand'ellu hè statu dumandatu per esse chjarificatu, u discuntore tedescu hà rispostu per mezu di i so ufficiali di stampa chì avia cessatu tutte e relazioni d'impiegu cù duie di e cumpagnie inculpate "da più di un annu" è cù a terza "dapoi a fine di ghjugnu". Chì cunferma indirettamente chì e relazioni in u passatu recente sò esiste.

A Süddeutsche ramenta chì i suspetti annantu à l'impiegazione pussibule di travagliadori furzati in i campi di u Xinjiang circulanu dapoi almenu trè anni, chì in 2019 l'Associazione Fair Labor avia espressamente dichjaratu tali risichi è chì in Dicembre 2020 avia pruibitu à i so membri di ottene materie prime , furnisce prudutti operativi o finiti da a regione per via di u risicu elevatu di travagliu furzatu.

L'autorità pulitiche americane anu ancu avanzatu in questu sensu. In lugliu 2020, u Dipartimentu di u Cummerciu di i Stati Uniti hà fattu una lista nera di e cumpagnie individuali chì operanu in Xinjiang, è in ghjennaghju 2021, u guvernu hà successivamente impostu una interdizione generale di l'importazione di cotone da a regione. "Solu cinque mesi dopu Lidl hà cessatu di fà affari in a regione", nota u ghjurnale bavarianu.

Per a magistratura, però, un travagliu simplice ùn hè micca annunziatu. Questu hè statu cunfirmatu da un espertu cunsultatu da u Süddeutsche, u sinologu Björn Alpermann di l'Università di Würzburg, chì da anni hè impegnatu in ricerca nantu à e cundizioni di sfruttamentu in Xinjiang. Hè estremamente difficiule di dimustrà a compulsione per e cumpagnie individuali di fornitori, cum'è u Centru Europeu per i Diritti Costituzziunali è Umani prova à fà, dice Alpermann, chì hà ancu pussutu vede a denuncia presentata da CEDU. "In nisunu di i casi riportati ùn possu truvà prove cristalline di travagliu furzatu", aghjusta, ma ci sò "assai fattori suspettosi chì devenu esse investigati".

Ùn hè chjaru quantu cumpagnie tessili tedesche è internaziunali sorgenu sempre per mezu di e catene di fornimentu ligate à u Xinjiang, cunclude u ghjurnale Munich, chì solu poche cumpagnie publicanu in realtà e so liste di consegna. Ciò significa chì l'attenzione di l'opinione publica hè destinata à focalizà solu nantu à quelli chì facenu è chì sò più trasparenti di l'altri, lascendu inevitabilmente una zona grigia chì puderia esse assai grande. In u latu giudiziale, tuttavia, tocca principalmente à u Procuratore Generale di decide se investigà a denuncia o di presentalla.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/aziende-tedesche-cina-xinjiang-lavoro-forzato/ u Mon, 06 Sep 2021 10:56:14 +0000.