Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Di chì catastu hà bisognu l’Italia

Di chì catastu hà bisognu l'Italia

U discorsu di Corrado Sforza Fogliani, presidente di u centru di studiu Confedilizia

A nutizia chì, in un modu o in un altru modu, hè destinata à mette a manu à u Registru Territuriale, ùn hè micca quella chì pò passà inosservata. Sapemu chì l'Unione Europea urge in questu sensu è, sopratuttu in un mumentu d'attualità cum'è questu (i fondi venenu), ùn pudemu certamente micca arricchisce. Ma, allora, u Catastru deve esse trattatu seriamente, da a testa à a coda. L '"aghjurnamenti", da u post-guerra in quà, anu sempre risultatu in aumentu d'imposti è parlà d'aghjurnamenti ùn hè micca esattamente un bon segnu, chì apre e porte à a fiducia chì hè necessaria oghje (cum'è hà indicatu in una intervista ancu u presidente di ABI Antonio Patuelli).

U cadastru attuale hè un cadastru patrimuniale. Di stu tippu eranu i registri fundiarii di preunificazione. Quandu, cù u novu statu, a classe dirigente liberale hè andata à u guvernu, a prima riforma ch'ella hà messu in opera hè stata di prevede l'erezzione di un catastu di u redditu, vale à dì di u redditu. Cusì hè natu u terminu "annuità", chì persiste sempre, in un perfidu disprezzu di a realità, chì hè quellu di un Registru di a Tarra chì – di manera pruvisoria (veda a sentenza di a Corte Costituzionale in materia) per più di 20 anni – misura micca u redditu, ma valori. Hè statu faciule di trasfurmà i redditi in valori cun coefficienti fissi (1, 2 è 3) è inventati da zero è cusì hè statu fattu. Ma sarebbe statu (è sarebbe sempre oghje) cusì faciule da fà cum'è u Parlamentu di Statu unitariu l'avia fattu: organizà chì tutti i pruprietarii di case si dichjaressinu – ancu per scopi fiscali – quantu farianu e so pruprietà urbane in un annu, secondu a lege penale.

Anni fà, una prova hè stata fatta per rifà u Registru Territuriale è hà principiatu subitu male è sempre di listessa manera. Dicendu chì volenu eliminà e inugualità, cancellà l'errori, fà ghjustizia. In realtà, hà cuminciatu stabilendu – à l'insistenza di l'Agenzia di i Revenuti – chì un catastu patrimuniale sarebbe statu fattu (ancu contru à l'insistenza di a Confedilizia per un catastu di u redditu, cum'è i babbi fundatori di l'Italia unita avianu fattu), basatu soprattuttu nantu à algoritmi piuttostu chè ispezioni cum'ellu si facia in i tempi antichi (a sola cosa, in termini di trasparenza, chì si pudia ottene era chì l'algoritmu di ogni zona di censu fussi fattu cunnosce!). Tuttu què, tuttavia, senza chì sia chjaru chì nimu ghjucà – cume si dice – duie parti in cumedia, cum'è fiscale cumunu è cum'è terzu indipendente.

U risultatu hè chì ancu e cummissioni di censu sò state stabilite pruvincia per pruvincia (cunvucate è cuntrullate da l'Agenzia è in i quali era necessariu sudà per includere solu i rappresentanti minoritari di i contribuenti diretti, sia urbani sia rurali) ma dopu chì l'Agenzia avia mandatu tutti i ghjurnali à l'Ecunumia, u prucessu si hè fermatu. Eranu spaventati da l'effetti chì u novu cadastru averia nantu à e stacche di i Taliani.

Oghje, à un mumentu induve hè soprattuttu necessariu chì, cum'è dissimu, si crei a fiducia (u primu mutore immubiliariu per una vera crescita), affinchì l'esportazioni è e risparmi naziunali è esteri possanu riparte (cum'è Paolo Savona hà scrittu: e nostre risorse vere) , duvete esse assai attenti à ùn fà nisun sbagliu. À u cuntrariu, hè necessariu dà – ancu cù u Registru Territuriale – un signale pusitivu è rassicurante. A riforma di u Catastru (vulsutu induve hè pussibule, in Bruxelles, ma ancu da tutti i Taliani chì cunnoscenu a realità cadastrale attuale, cum'è digià discrittu) pò ancu esse u strumentu giustu. Ma senza dì chì un vechju ferru serà aghjurnatu (postu chì hè statu fattu patrimuniale) cum'è u Cadastre attuale hè. Ma dicendu anzi, hè chjaru chì si ferà da zeru, nè più nè menu chè cum'ellu era fattu à u XIXu seculu. Un registru fundariu chì a classa liberale vulia ancu cum'è strumentu di crescita piuttostu cà solu fiscale. Un strumentu, dunque, chì hà premiatu quelli chì anu rinnuvatu e case (dendu travagliu) è chì – in particulare in u Catastru Rurale – avianu fattu di un terrenu incultu un redditu. Cusì chì più pruduciamu, è guadagnavamu, più i tassi eranu ridotti, esattamente u inversu di ciò chì accade – invece di una mentalità realista, tipicamente di u XIX seculu – a mentalità ghjustiziaista chì oghje hè grande, cun una mostra è proclamata pauperismu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/un-catasto-che-dia-fiducia-agli-italiani/ u Tue, 24 Aug 2021 05:53:22 +0000.