Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cunsiglii micca dumandati per una riforma fiscale insightful

Cunsiglii micca dumandati per una riforma fiscale insightful

L'analisi di Gianfranco Polillo

Essendu stati trà i primi à dubbità u magnificu destinu prugressu di a riforma fiscale (?), Ùn pudemu chè sparte i recenti scuperte di Carlo Cottarelli . « Passi à pocu à pocu, ùn ci hè micca una rivoluzione fiscale » : cum’ellu dichjara bè. Ma l'Italia hà bisognu di questu: soprattuttu per cumbatte una evasione fiscale vergognosa è riduce u pesu di un prelievu eccessivu è sbilanciatu. Ci vuleria, aghjusta Cottarelli, circa 35 miliardi, contr'à i 8 attribuiti da u guvernu, per calà a pressione fiscale di almenu 2 punti. In questu casu, aghjustemu, per falà pocu sottu à a media di l'Eurozona. Per ciò chì ci cuncerna, ci sariamu cuntentu d’un scopu ancu menu ambiziosu : ghjunghje à a media cù un tagliu di 1,4 puntu di a pressione fiscale. Saria digià un passu tamantu in avanti, destinatu à rilancià u mercatu internu chì, dapoi qualchì tempu, frena e più grandi opportunità di sviluppu di u paese.

A ricetta suggerita da Cottarelli hè a lotta contru l'evasione fiscale è a rivista di spesa. U grande assente da u dibattitu publicu talianu nantu à e pulitiche da seguità. Hè difficiuli di ùn esse d'accordu. U perdu di risorse ferma cusì ancu quandu i risorse sò quì, ma sò congelati. Cume accade in a realità italiana. Vulemu ricurdà chì, secondu e previsioni di a Cummissione Europea, da u 2023 i crediti chì l'Italia darà à l'esteru, senza aspittà nunda (dati i livelli attuali di i tassi d'interessu) s'assumiglianu à più di 220 miliardi d'euros. Moltu più di ciò chì l'Europa ci hà cuncessu cù a prossima generazione di l'UE. Risorse chì puderianu esse aduprate per portà quelle riforme chì sò necessarie (cumpresa quella fiscale) à a cundizione di spende bè per aumentà u ritmu di sviluppu di a nostra ecunumia. S'ellu si facia, u ritornu seria ovviamente più altu ch'è i sume utilizati.

Ma perchè ùn succede micca questu? Perchè e forze pulitiche taliane sò prigiuneri di i so schemi. Da una banda, accettanu, senza dì una parolla, ricette europee ; d'altronde, malediscianu Bruxelles senza avè a capacità di fà fronte à un veru cunfrontu è dimustrà a necessità di "pulitiche micca cunvenzionali", cum'è Mario Draghi l'avaria ripetutu dopu a so sperienza à u BCE. In più ci hè a cunvenzione di u partitu, chì impedisce ogni ragiunamentu chì va oltre quelli Pilastri di Ercole. Quella comodità chì ci hà impeditu sin’à avà di pensà à u mudellu fiscale talianu : troppu simplisticu uguagliatu à quellu di l’altri paesi europei, cù caratteristiche strutturali cumplettamente sfarente.

Da questu puntu di vista, l'Italia ùn hè micca Germania, chì a so struttura di produzzione vede a dominanza di e grande cumpagnie. Ùn hè mancu Francia è, in parechji manere, mancu Spagna. A cuntrariu di quelli paesi, u so apparatu Fordist hè ristrettu. A so struttura suciale hè più « liquida » : custituita da una miriade d’imprese assai chjuche, di servizii persunali chì spessu anu una dimensione artighjanali, di mistieri chì trovanu a so ragione d’esse più in u rapportu cù u citadinu individuale (pensate à l’avucati, à l’avucati). medichi è cetara) chè cù quelli strutture di pruduzzione, chì l'esigenu di rispettà e regule di cuntabilità precisa. In queste cundizioni, l'evasione fiscale diventa u modu quasi abituale di trattà cù l'impositu. In particulare, allora, se i tassi di l'imposta sò ghjustificate eccessivi. Cusì l'unica certezza per l'impositu hè datu da "l'agentu di rete". U patronu chì diventa un cullettore di tasse in nome di u statu. Ma s'è sta prerogativa hè esercitata solu da una mansa di sughjetti, allura l'area di a pussibilità di scappata diventa un oceanu.

U sindicatu cuntinuu denunce nantu à a cuncentrazione eccessiva di a pressione fiscale nantu à i salariati hà dunque stu mutivu di natura strutturale. Critica ghjustificata ? Assolutamente sì, anche se cù alcune riservazioni necessarie. L'impiegati sò i principali harassed, ma ùn sò micca tutti in u listessu puntu. Ancora una volta u mudellu seguitu era quellu chì hà prevalsu à u livellu aurupeu, ancu s'ellu rispettu à a Francia, ma a Germania stessa, e sfarenze sò prufonde, per via di l'esistenza di una spezia di « quotient familiale ». I sfarenti tassi, infatti, seguitanu più o menu quelli equivalenze.

In Germania, per esempiu, ci hè una "zona senza tassa" di sin'à 9.000 euro annu, dunque aumentendu progressivamente i tassi da 14 à 42 per centu per i rivenuti chì varienu da 9.001 à 54.949 euro. Da 54.950 € à 260.532 €, a tarifa resta fissa à 42 per centu. Aumentà à u 45 per centu per un redditu ancu più altu. Comu pò esse vistu, fora di a prugressu cuntinuu, piuttostu cà i parentesi, cum'è u casu in Italia, a struttura di u prelievu ùn hè micca cusì dissimile. A vera sfarenza hè in altrò : hè in u sistema di scontri fiscali à prò di i più bassi redditi. Chì altera prufondamente e relazioni trà e diverse classi di contribuenti. Cuncessioni chì implicanu sconti sustanziali in u pagamentu finu à un terzu di a tarifa effettiva per i redditi di menu di 15 mila euro è da a mità di quellu per i rivenuti trà 15 è 29 mila euro. Ne segue chì, in fine, cum'è avemu scrittu in altre occasioni, u pesu di l'impositu, per i scopi di l'Irpef, hè cuncintratu nantu à i rivenuti chì superanu 50 mila euro annu. Sò pocu più di u 7 per centu di i contribuenti, ma più di u 30 per centu di l'imposta pesa nantu à elli.

È quì hè per quessa chì l'inazione di tutti questi anni hè spiegata. U grande cumprumissu rializatu hè quellu trà a prutezzione di i più bassi redditi, ancu s'è in modu surrettiti, è a grande evasione fiscale. Perchè i soliti suspettati pagavanu più di e probabilità : quelle classi ricche, custituite da dirigenti, dirigenti, freelancers high-end, custretti à pagà sin'à l'ultimu centu. A stessa cosa chì succede in Germania? Innò : in stu casu, entra in ghjocu u « fattore famigliali » chì implica, per tutti è micca solu per certi, a magia di e spese fiscali. Chì rende u sangue necessariu menu salatu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/consigli-non-richiesti-per-una-ficcante-riforma-fiscale/ u Mon, 29 Nov 2021 10:37:44 +0000.