Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Zero Difese

Cumu l’ecunumia funziona veramente?

Cumu l'ecunumia funziona veramente?

Scritta da Gail Tverberg via u nostru blog di u mondu finitu,

L'ecunumia mundiale hè un sistema incredibilmente cumplessu, basatu in fisica, autourganizatu. I trè elementi maiò sò estratti risorse cumpresi risorse energetiche , pupulazione umana , è dumanda chì vene à traversu u sistema finanziariu .

Figura 1. Elementi maiò di l'ecunumia mundiale secondu Gail Tverberg. Quessi sò a pupulazione umana, risorse estratte cumpresi risorse energetiche, è a dumanda finanziaria.

Tutti i trè elementi tendenu à aumentà cù u tempu, ma a pupulazione è e risorse estratte tendenu à chjappà i limiti perchè u mondu hè finitu. A dumanda finanziaria hè enfatizzata da i pulitici perchè pare chì cresce senza limiti . U limitu di estrazione ùn hè micca evidenti: Hè a quantità chì i cunsumatori ponu permette di pagà per i risorse è i prudutti chì creanu. Stu limitu taglia l'estrazione di risorse à quantità chì sò assai sottu à e quantità chì i geologi calculanu sò dispunibili per l'estrazione.

In questu post, offre un pocu insights in quantu l'ecunumia mundiale opera in realtà.

[1] Ci hè una stretta relazione trà u cunsumu energeticu mundiale è u crescita ecunomica.

Figura 2. Relazione trà u PIB mundiale aghjustatu à l'inflazione è u cunsumu d'energia basatu nantu à e dati di u 2024 Statistical Review of World Energy, publicatu da l'Istitutu Energeticu.

L'anni fitted sò 1965 à 2023. U R2 =.98 ci dice chì ci hè una relazione stretta trà u cunsumu d'energia è u PIB.

[2] Ci hè un mutivu di fisica perchè u cunsumu d'energia è u crescita ecunomica sò ligati. L'ecunumia esige energia per un mutivu simili à u mutivu perchè l'omu necessitanu l'alimentariu.

A fisica ci dice chì ogni azzione, ancu u muvimentu di molécule, necessita di dissipazione di energia . In l'ecunumia, sta energia pò esse l'energia umana, l'energia da u sole, o l'energia da fonti cum'è a biomassa brusgiata o i combustibili fossili.

In termini di fisica, l'ecunumia mundiale è parechje strutture in l'ecunumia mundiale sò strutture dissipative . Sti strutture sò auto-urganizati , è spessu crescenu cù u tempu. Esempii sò piante è animali, uragani è imprese.

Strutture dissipative necessanu energia di u tipu ghjustu per a so "vita" cuntinuata è per u crescita. L'animali necessitanu l'alimentariu per a so vita cuntinua è crescita. L'uragani piglianu a so energia da l'acqua di mare calda. U fattu chì l'ecunumia hè una struttura dissipativa hè cunnisciutu da u 1996 è hè scrittu annantu à oghje .

[3] À partesi assai fà, l'omu si sò adattati à manghjà un pocu di cibo cottu. Stu cambiamentu hà purtatu à l'omu pudendu superà tutti l'altri animali. Eventualmente, stu cambiamentu hà purtatu à e pupulazioni chì superanu e risorse dispunibili è collapsendu.

Sicondu Discover Magazine , i pre-umani cuminciaru à custruì u focu per coce l'alimentu almenu 800 000 anni fà. U cunsumu di l'alimenti cotti hà permessu à i primi umani di avè un cervellu più grande, denti è mascelle più chjuchi, è più tempu per attività diverse da a masticazione, cum'è l'artisanat.

L'omu sò avà adattati per avè qualchì alimentu cottu in a so dieta per avè una nutrizione adatta. (Uni pochi di persone oghje pruvate di cunsumà una dieta cruda , ma spessu usanu un processatore di l'alimentariu o un juicer per scumpressà i muri di e cellule).

(a) L'omu anu pussutu ottene u duminamentu annantu à l'altri pianti è animali. Puderanu usà u focu direttamente per spaventà l'altri animali, è puderanu usà u focu per aiutà à fà megliu arnesi per a caccia è l'agricultura.

(b) A causa di sta duminazione, a pupulazione di l'omu hà tendenza à cresce finu à chì qualchì tipu di cundizione limitante hè colpita. U mudellu risultatu hè spessu chjamatu overshoot and collapse.

A storia mostra un mudellu ripetutu di overshoot è collapse. Una pupulazione cresce finu à chì a capacità di trasportu di a zona lucale hè stata ghjunta. L'eccedenza di l'alimentu diventerà sempre più bassa, cusì menu cibo puderia esse salvatu per i fluttuazioni di a precipitazione è a temperatura. Eventualmente, e civilisazioni succumberanu à unu o un altru prublema: malatie, attaccu di un gruppu vicinu, fluttuazioni climatichi, o guverni abbattuti da citadini infelici.

Ci dicemu chì l'overshoot è u colapsu ùn pò micca accade avà, ma a pupulazione umana hè alta in quantu à e risorse di carburanti fossili, è u ventu intermittenti è u solare ùn funziona micca bè cum'è sustituti.

[4] U sistema finanziariu furnisce una dumanda crescente per mezu di u debitu è ​​parechje altre promesse finanziarie. Un aspettu impurtante di sta dumanda finanziaria hè a so capacità di cambià u tempu.

Figura 3. Figura fatta da Gail Tverberg in 2018 per spiegà l'interazzione cumplessa di u debitu, l'approvvigionamentu energeticu, i dispositi chì utilizanu l'energia, l'efficienza crescente, a prufittuità è e lege di u guvernu.

A figura 3 mostra a mo vista di cumu funziona l'ecunumia. U debitu hè veramente impurtante perchè aiuta à tirà l'ecunumia avanti. Per esempiu, aiuta un imprenditore à permette di custruisce una fabbrica è di impiegà travagliadori. Sempre chì l'investimentu rimbursà bè bè per rimbursà u debitu cù interessu, u sistema pare travaglià. U PIB tende à cresce. (A figura 3 mostra ancu cinque altre parti di u sistema, ma lascio queste à u lettore per rivisione.)

U debitu ùn hè micca unicu in tira l'ecunumia avanti. L'azzioni di l'azzioni emessi cù a prumessa di dividends agisce in modu simili à u debitu perchè permettenu l'investimentu prima di fà un novu pruduttu. I piani di pensione, ancu s'ellu ùn sò micca finanziati, stimulanu l'ecunumia perchè i citadini decidenu chì ùn anu micca bisognu di salvà per u futuru (o avè i zitelli), s'ellu ponu dipende di u pianu di pensione di u guvernu per piglià cura di elli. Ancu l'inflazione in u prezzu di una casa o l'azzioni di l'azzioni pò avè l'effettu di aghjunghje à a dumanda. Per esempiu, una persona chì pussede l'azzioni di l'azzioni pò vende unipochi apprezzati di l'azzioni è aduprà u prucedimentu per custruisce una nova fabbrica.

Hè l'aspettu chì cambia u tempu di u debitu è ​​e promesse relative chì hè impurtante. Cù l'aiutu di u debitu è ​​i so equivalenti, a ghjente pò passà oghje per custruisce una strada o una fabbrica chì furnisce un benefiziu longu. A speranza hè chì u ritornu tutale serà abbastanza altu chì u debitu pò esse rimbursatu cù interessu, o chì i dividendi ponu esse pagati nantu à l'azzioni di l'azzioni.

Se l'ecunumia cresce rapidamente, i tassi di interessu ponu esse abbastanza altu senza rallentà l'ecunumia. Sì i costi di l'energia sò assai altu, o se tutte l'industrii sò stagnanti, pò esse difficiuli di ottene un rimborsu da un investimentu in u debitu. Invece, i tassi d'interessu pò avè bisognu à esse assai bassu, o i predefiniti di u debitu diventanu probabili. U crescita ecunomica hè prubabile di esse bassu, o ancu negativu.

In una di e so analisi di u prestitu da i guverni più di ottu seculi, Reinhart è Rogoff anu scupertu inaspettatamente u fenomenu di i bassi predefiniti trà i paesi in rapida crescita. Anu riportatu, "Hè notu chì i non-default, in generale, sò tutti storie di crescita di grande successu".

[5] I mudelli diventanu assai impurtanti in l'ecunumia d'oghje. Spessu sò ingannevoli, ancu s'elli sò supposti scientifichi.

I mudelli più faciuli di custruisce sò quelli chì assume chì u futuru serà assai simili à u passatu, o chì a tendenza da u passatu continuarà. Questi mudelli tendenu à esse populari cù i citadini perchè suggerenu chì i boni tempi continuanu indefinitu. Tali risultati sò ciò chì tutti vulianu vede, cusì sti mudelli tendenu à esse accettati cum'è "scientificamente validi".

In un mondu finitu, parechji tipi di mudelli sò in constantemente cambiante. L'esaurimentu di e risorse è a pupulazione crescente sò stressors particulari. A Figura 4 mostra u scenariu di basa di un mudellu di computer di 1972 di depletion di risorse, crescita di a pupulazione è crescita di a contaminazione.

Figura 4. Scenariu di basa da u libru di u 1972, The Limits to Growth , stampatu cù i gràfici d'oghje da Charles Hall è John Day in Revisiting Limits to Growth After Peak Oil .

U mudellu utilizatu era un analisi di tipu ingegneria di e quantità fisiche implicate. Stu approcciu ùn hà micca dimustratu a crescita cuntinua indefinitu. Invece, hà dimustratu una forte calata ora.

Aghju guardatu u mudellu stessu, è aghju parlatu cù Dennis Meadows, chì hà supervisatu l'analisi. U mudellu guarda à e risorse utilizati in ogni periodu di calendariu di sei mesi. A parte di sti risorsi necessarii per ottene queste risorse è trasfurmate in u travagliu utilizable ùn pò esse troppu altu, o l'ecunumia tende à colapsà. (A natura ùn usa micca a cuntabilità accrual!)

In un tali calculu, u pagamentu rapidu di un investimentu energeticu diventa assai impurtante . Inoltre, a quantità di l'equipaggiu supplementu, cum'è e linee di trasmissione di l'electricità è e batterie necessarie, diventa impurtante. Aspittassi chì u ventu, u solare, u nucleare è u gas naturale licuatu (LNG) faria pocu pocu in un tali calculu. L'oliu, u carbone è a biomassa brusgiata farianu assai megliu perchè u so rimborsu di l'energia hè immediata – quandu sò brusgiati. Inoltre, l'oliu, u carbone è a biomassa necessitanu un equipamentu specializatu relativamente pocu per u trasportu è u almacenamentu.

[6] I narrativi sò creati per accumpagnà i mudelli dubbii chì sò stati sviluppati.

Una narrativa populari hè chì a dumanda finanziaria hè tuttu ciò chì importa veramente . I pulitichi anu un cuntrollu significativu nantu à a Demand Finanziaria mostrata in a Figura 1. Puderanu vede chì, si ponu creà più debitu, ponu forse alcuni di i soldi chì u debitu rende dispunibule à i citadini ordinali. Cù più soldi, i citadini ponu forse cumprà più beni è servizii da l'ecunumia mundiale.

Stòricamente, l'aumentu di a dumanda finanziaria hà travagliatu bè perchè l'estrazione di carburanti fossili è parechje altre risorse eranu bè in i limiti di estrazione fisica. A dumanda più alta purtaria à i prezzi più alti, chì à u turnu portanu à più estrazione. Ma quandu avemu più vicinu à i limiti di l'estrazione fisica, stu approcciu funziona menu bè. U prublema hè chì in un certu puntu, i prudutti finiti (cum'è l'automobile è l'alimentarii) diventanu troppu caru per i cunsumatori, se i prezzi sò abbastanza altu per suddisfà i pruduttori.

Perchè avà ghjunghjemu à i limiti di estrazione, l'approcciu di u debitu aghjuntu funziona assai menu bè, cum'è u breve mandatu di Liz Truss cum'è Primu Ministru di u Regnu Unitu in u 2022 mostra. U prublema per i paesi altru ch'è i Stati Uniti hè chì cù u debitu aghjuntu, i so muniti tendenu à calà relative à u dollaru americanu. Cusì, mentri forsi i so citadini ponu cumprà individualmente più, u costu di i beni è servizii impurtati, in particulare l'energia, tende à cresce. L'inflazione generale tende à esse più altu. Questu face chì i citadini diventanu assai infelici.

I Stati Uniti sò in una pusizioni unica perchè hè attualmente u titularu di a "munita di riserva". A so valuta ùn pò micca calà in quantu à u dollaru americanu. Tuttavia, dapoi u 2020, i Stati Uniti anu aghjustatu enormi quantità di debitu, cum'è l'altri paesi in u mondu. I prezzi di l'assi anu ancu aumentatu per via di i tassi d'interessu temporaneamente bassi. I beni è i servizii di novu fattu ùn aumentanu micca in proporzione à u debitu in rapida crescita è altri stimuli finanziarii. Ciò chì tende à succorsu invece hè l'inflazione, cum'è avemu vistu pocu tempu.

[7] Una narrativa populari hè chì si pò aghjunghje una dumanda abbastanza à l'ecunumia per mezu di manipulazioni finanziarii, i prezzi di l'energia aumenteranu abbastanza per permette a quantità necessaria di energia per esse estratta.

Figura 5. Prezzi media annuali di u petroliu Brent-equivalente basatu nantu à e dati di u 2024 Statistical Review of World Energy, publicatu da l'Istitutu Energeticu.

Sfortunatamente, questu ùn funziona micca. L'accessibilità hè impurtante per u cunsumadore, cusì i prezzi di u petroliu ùn ponu micca troppu altu. À u listessu tempu, i prezzi ùn ponu micca falà troppu bassu, per troppu longu, o i pruduttori cessanu di estrazione di l'oliu. Invece, i prezzi di u petroliu tendenu à spike è dopu calà. Sò in una certa misura micca assai accettabili per u cumpratore o u venditore. Sia chì i cumpratori o i venditori sò più svantaggiati varieghja cù u tempu. Un mudellu simili vale ancu per altri risorse.

[8] Una terza narrativa hè chì u cambiamentu climaticu causatu da l'eccessu di CO2 hè u peghju prublema di u mondu, è chì u mondu pò alluntanassi volontariamente da i carburanti fossili è risolve stu prublema.

Sfurtunatamente, l'ecunumia mundiale ùn pò più alluntanassi da i carburanti fossili chè l'omu pò alluntanassi da manghjà cibo. In fatti, alluntanassi da i carburanti fossili prubabilmente portanu à a fame per una grande parte di a pupulazione di u mondu. In u 1798, Thomas Malthus hà scrittu annantu à a so preoccupazione chì a pupulazione era crescente troppu veloce in quantu à l'alimentazione. U timing era pocu prima chì i carburanti fossili cuminciaru à esse usatu assai largamente. A pupulazione mundiale à quellu tempu cum'è solu circa 1 miliardi. A pupulazione mundiale oghje hè più di 8 miliardi.

In parte, a narrativa di u cambiamentu climaticu pare esse una scusa per trasfurmà a fabricazione da l'Ecunumia Avanzata à l'ecunumie chì facenu un usu estensivu di carbone, postu chì tende à esse un carburante economicu. L'ultimi ecunumii tendenu ancu à avè un salariu più bassu è livelli di benefiziu, cusì ci hè un vantaghju di costu definitu. Cina s'unì à l'Organizazione di u Cummerciu Mundiale in 2001. U risultatu hè faciule da vede in a Figura 8 sottu. I Stati Uniti esportanu avà carbone in India è Cina, frà altri paesi.

Figura 6. U cunsumu di carbone, divisu trà l'Ecunumie Avanzate (membri di l'OCDE) è l'altri ecunumii, basatu nantu à e dati di a Rivista Statistica 2024 di l'Energia Mundiale, publicata da l'Istitutu Energeticu.

Cum'è una persona puderia aspittà, l'emissioni mundiali di CO2 da l'usu di i combustibili fossili sò aumentati.

Figura 7. Billion tunnels of carbon dioxide emissions from fuel fuels, based on data of the 2024 Statistical Review of World Energy, publicata da l'Istitutu Energeticu.

[9] A verità hè chì ùn sò micca abbastanza risorse per andà in giru per sustene una pupulazione mundiale in crescita. Avemu ghjuntu à un puntu di svolta induve a quantità tutale di beni è servizii chì l'ecunumia mundiale pò pruduce prestu scenderà. (Questu ùn hè micca sfarente di a situazione modellata in Figura 4, sopra).

Mentre a narrativa chì avemu intesu senza fine hè "Ci alluntanemu da i carburanti fossili per prevene u cambiamentu climaticu", crede chì u veru prublema hè chì i carburanti fossili lascianu u mondu perchè ghjunghjemu i limiti di estrazione. Nimu ùn vole à sente una storia cusì terribile, però. A narrativa di u cambiamentu climaticu hè una versione "uva acida" di a storia chì hè più piacevule à l'ascultori.

A figura 8 quì sottu mostra chì l'annu 2020 duveria esse una sveglia chì u mondu hà bisognu di tagliate u diesel è i carburanti di jet. U carburante diesel hè assai utilizatu da e machini agriculi, camioni grossi, treni è barche. Di sicuru, u jet fuel alimenta i ghjetti. Cù l'aumentu di a pupulazione mundiale è una ecunumia in crescita, hè aspittatu chì u so cunsumu cuntinueghja à cresce. U diesel è u jet fuel sò tramindui "distillati medii", chì sò più abbundanti furniti da olii pisanti cum'è l'oliu Urali da Russia è l'oliu da l'Oil Sands in Canada.

Figura 8. U Cunsumu di Diesel è Jet Fuel basatu nantu à e dati di u 2024 Statistical Review of World Energy, publicatu da l'Istitutu Energeticu.

Trà u 1990 è u 2018, u cunsumu di diesel è di jet fuels hà aumentatu da una media di 1,7% annu. Trà u 2018 è u 2023, ùn ci hè statu un aumentu in tuttu – in fattu, u cunsumu mundiale per 2023 hè un pocu più bassu chè in 2018. Se u mudellu di crescita di 1,7% per annu avia cuntinuatu, u cunsumu di sta cumminazione di carburanti avaria cresciutu da 8,8% durante u periodu di cinque anni da 2018 è 2023.

In un certu sensu, ci hè una carenza di circa 8,8% di a cumminazzioni di diesel è jet fuel. Certi orari di e compagnie aeree (in particulare in Asia) sò stati tagliati. L'agricultori in Auropa protestanu perchè i prezzi di vendita per i culturi chì crescenu ùn sò micca abbastanza alti per copre i costi di u diesel è di i fertilizzanti di l'oghje, più altri costi di produzzione. U diesel hè un carburante problematicu è u fertilizante hè assai dipendente di l'energia. Se u prezzu di l'alimentazione aumenta abbastanza per copre i costi di diesel è fertilizzanti per i agricultori, i costi di l'alimentazione diventanu inaccessibili per parechji citadini.

[10] A cumplessità aghjunta pare chì saria una suluzione per l'energia inadegwata è altre risorse di risorsa. Invece, a cumplessità aghjunta porta à disparità di salari è ricchezza è frequenti guasti di u sistema.

A cumplessità pò piglià parechje forme, cumprese una specializazione più grande; più educazione per alcuni di i travagliadori; imprese più grande, più gerarchiche; una globalizazione più grande; è dispusitivi sempre più cumplessi. Tali dispusitivi ponu spessu aduprà prudutti energetichi più sparingly. A causa di questi risparmiu energeticu potenzale, assai persone pensanu chì tali dispusitivi ponu permette à l'approvvigionamentu d'energia chì hè dispunibule per esse allungatu per copre tutti i bisogni di l'ecunumia.

In pratica, ùn funziona micca cusì. Invece, a cumplessità aghjunta spessu aghjunghje à a dumanda di energia invece di riduce. Per esempiu, trasferendu una fabricazione significativa in Cina à a fine di u 2001 era un tipu di cumplessità aghjuntu. Stu cambiamentu hà aghjustatu à a dumanda mundiale di carbone è l'aumentu di l'emissioni di CO2 perchè e merchenzie prudutte in Cina è spedite in altrò era più prezzu è dunque più assequible cà i prudutti fatti in i Stati Uniti o l'Europa.

Un altru prublema cù cumplessità hè a suscettibilità à i guasti chì pruduce. Appena sta settimana passata, ci era un esempiu di questu cù l' aghjurnamentu di u software di l'urdinatore CrowdStrike chì hà pigliatu e rete di computer in u mondu. Un altru esempiu hè u prublema chì Kia hà cù i mutori chì si chjude in modu imprevisu . A natura usa a cumplessità, ma ancu incorpora a redundanza per chì i guasti inespettati ùn sò micca un risultatu frequente.

Un terzu prublema cù a cumplessità hè chì porta à e catene di furnimentu per quasi tuttu ciò chì hè fabricatu in i Stati Uniti o in Europa chì deve passà per a Cina. Questu face chì i Stati Uniti è l'Europa dipendenu da i fornitori in Cina. Ancu i beni militari anu catene di furnimentu chì attraversanu i paesi chì simu in cuntrastu, cumpresa a Cina. Questu significa chì a Cina pò, in parechje manere, "tene l'ostage di i Stati Uniti", ricusendu di vende i minerali di terra rara di i Stati Uniti, o ricusendu di furnisce parti di e catene di furnimentu necessarii per l'armamenti militari.

Forsi u prublema più impurtante di tutti cù cumplessità aghjunta hè a disparità di salariu è di ricchezza chì porta. Cù cumplessità aghjuntu, ci hè più specializazione. Uni pochi travagliadori cù una furmazione considerableu è diplomi avanzati uttene un impiegu pagatu. I salarii per questi travagliadori, più i salarii per i dirigenti, lascianu pocu finanziamentu per i travagliadori menu furmati. Inoltre, a cumpetizione cù i travagliadori in i paesi à salarii bassi tende à mantene i salarii per i travagliadori menu qualificati.

In più di e disparità salariali, certi persone, soprattuttu quelli chì sò digià salariati elevati, diventanu pruprietarii di sti cumpagnie. Se i prezzi di l'azzioni aumentanu, questu aumenta a disparità di ricchezza trà i travagliadori di classa è quelli in cima di a ghjerarchia. E persone di salari più altu tendenu ancu à cumprà case, è l'apprezzazione di u prezzu di e so case aghjunghjenu a so ricchezza.

U fisicu Francois Roddier, in u so libru The Thermodynamics of Evolution , spiega chì sta crescita di u salariu è a ricchezza disparità sò aspittava quandu i pruvisti d'energia sò brevi, è a cumplessità aghjunta hè pruvatu cum'è sustitutu. Dighjà e persone ricche tendenu à ottene una parte sproporzionata di i beni è i servizii pruduciuti da l'ecunumia, mentre chì i poveri sò sempre più spressu per via di a fisica di a situazione.

[11] In fine, micca abbastanza bè è servizii per andà in giru porta à cunflitti di parechji tipi. Questi includenu u cunflittu in i partiti pulitichi, in i paesi è trà i paesi.

Credu chì sta questione hè daretu à u cunflittu chì avemu avutu oghje. Lasceraghju stu prublema per un altru post.

[12] U rallentamentu di a crescita hè prubabile di guidà à i fallimenti è u colapsu finanziariu.

Questu hè un altru prublema chì lasciaraghju per un altru postu.

[13] Cunclusione

Spergu chì sti pinsamenti sò un pocu utili. Aghju toccu solu uni pochi aspetti di cumu funziona veramente l'ecunumia. Forse possu offre più idee nantu à questu sughjettu in u futuru.

Tyler Durden Mar, 23/07/2024 – 19:25


Questa hè una traduzzione automatica da l’inglese di un post publicatu nantu à ZeroHedge à l’URL https://www.zerohedge.com/economics/how-does-economy-really-work u Tue, 23 Jul 2024 23:25:00 +0000.