Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu a pandemia hà fattu i scroungers cum'è Bezos è Musk ancu più ricchi

Cumu a pandemia hà fattu i scroungers cum'è Bezos è Musk ancu più ricchi

L'analisi di Mario Lettieri è Paolo Raimondi di pandemie è di persone ricche, publicata in ItaliaOggi

A pandemia hà impoveritu parechje centinaie di milioni di persone ma, in listessu tempu, hà fattu assai per arricchisce qualchì centinaia di "scroungers" dighjà super ricchi.

Sicondu u studiu "Riding the storm" publicatu pocu fà da a banca svizzera UBS assemi à Price Waterhouse Coopers, u "cunsultante contabile" di e grandi multinaziunali, a ricchezza di 2.189 persone più ricche di u mondu hè aumentata da 8 trilioni di dollari da u principiu di aprile à 10.200 miliardi di lugliu. In menu di quattru mesi, è in mezu à u più grande scontru ecunomicu, suciale è sanitariu di a storia di l'umanità se ùn contate micca e duie guerre mundiali, a so ricchezza hè cresciuta di più di un quartu! Stupefacente è allucinante.

Ci hè da nutà chì u raportu hà messu in risaltu chì a ricchezza mintuvata era à a fine di u 2017 di 8.900 miliardi di dollari è avia subitu una riduzzione significativa in u 2019 è sopratuttu in i primi mesi di u 2020. Tandu u "carrusel" hà ricuminciatu di manera maiò dopu a piena di liquidità da e banche centrali è i guverni.

Frà questi multi-miliardarii, spiccanu quelli di i settori di e novi tecnulugie, cù un incremento mediu di 42,5%, sanità, cun un incremento di 50,3%, tecnulugia di l'infurmazione è, benintesa, vendite in linea.

Giugraficamente, in Cina a so ricchezza hè aumentata di 1.146%, in Francia di 439% è in i Stati Uniti di 170%.

In questu sensu, l'ONG internaziunale Oxfam stima chì i 2.000 megbiliardarii in u mondu detenenu 60 di tutte e ricchezze mundiali. Una ricchezza più grande di quella di i 4 miliardi è 560 milioni di persone, uguale à più di a metà di a pupulazione mundiale. Sicondu l'ONG, e 32 più grandi multinaziunali di a pianeta in u 2020 aumenteranu i prufitti finu à 109 miliardi di dollari.

Sicondu l'Istitutu Americanu per Studii Politichi, da marzu à uttrovi 2020, a ricchezza di 644 "scroungers" americani hà aumentatu di 931 miliardi di dollari. Per esempiu, a fortuna persunale di Jeff Bezos, u capu esecutivu di Amazon, hè andatu à 193 miliardi di dollari, un aumentu di 70% in sette mesi, mentre quellu di Elon Musk, u maestru di l'imperu tecnologicu di Tesla è SpaceX, hà supiratu i 91 miliardi cù una crescita di circa 273%!

Tuttavia, hè simultaneamente pertinente nutà chì l'azzioni di e quattru più grandi banche americane, JP Morgan Chase, Bank of America, Citigroup è Wells Fargo, seranu 20-50% sottu i livelli di 12 mesi fà. Questa palesa un prublema seriu in a stabilità di u sistema bancariu, malgradu u fattu chì e borse di valori più impurtanti sò state, assai artificiali, mantenute à i più alti livelli di capitalizazione.

U FMI hè ancu cuncernatu. In u so ultimu raportu "A prospettiva ecunomica mundiale" ricunnosce chì Covid "hà causatu una crisa ecunomica glubale senza precedenti" è chì in u 2020 ci serà una cuntrazzione ecunomica mundiale fenomenale. Mentre apprezza u fattu chì e banche centrali anu injettatu $ 7.5 trilioni di liquidità, più $ 12 trillioni in stimuli fiscali è vari tipi d'aiuti da tutti i guverni, u FMI teme a tendenza di a gigantesca "bolla di debitu" , sia u suvranu di i Stati sia u cusì dettu debitu d'imprese di e cumpagnie.

Evidentemente, i più debuli è i più vulnerabili sò quelli chì anu da soffre: e decine di milioni di persone chì anu persu u so impiegu è e numerose PMI à risicu di fallimentu in i cusì detti paesi avanzati. Senza parlà di i numerosi paesi poveri è di e economie emergenti chì affrontanu u crollu è u fallimentu.

A crescita di a ricchezza di uni pochi collisiona inevitabilmente cù a crescita esponenziale di a puvertà in u mondu. A Banca Mondiale stima chì, per a prima volta in vinti anni, ci sia una crescita significativa di a povertà estrema in u 2020, chì puderia influenzà u 9% di a pupulazione mundiale. Cum'è ben cunnisciutu, a miseria estrema hè definita quandu un individu vive cù menu di 1,90 $ à ghjornu.

U prugramma alimentariu mundiale di l'ONU (PMA), chì quist'annu hà vintu u premiu Nobel di a pace, teme u risicu di "caristia di prupurzioni biblica". Sicondu l'organizazione sopra menzionata, 7 milioni di persone sò morti di fame questu annu è, se Covid ùn hè micca surtitu, u numeru puderia aumentà finu à 5 volte. È ùn duverebbe micca stupisce quandu dice chì u 60% di e persone veramente famite si trovanu in zone di cunflittu militare. Ramintemu chì 500 milioni di persone campanu in zone destabilizate chì và da u Sahel à u Mediu Oriente.

U secretariu generale di l'ONU, Antonio Guterres, hà ancu avvistatu di a "minaccia di a fame", in particulare in parechje zone di l'Africa, induve i chjusi anu avutu effetti assai negativi per i pruduttori, i distributori è i cunsumatori. D'altra parte, circa l'80% di l'alimentu in Africa hè pruduttu lucalmente. Una cundizione pusitiva, ma solu in tempi di pace è di stabilità. Altrimenti, l'insicurezza alimentare, cumbinata cù altre forme di speculazione, face cresce i prezzi. In parechji paesi di u Sub Sahara in l'ultimi mesi ci hè stata una inflazione di circa 15% in i prezzi di l'alimenti di basa.

I dati, purtroppu, cunfermanu e drammatiche inuguaglianze trà cuntinenti, paesi è populi. Soprattuttu, dumandonu i dirigenti di i paesi chjamati avanzati nantu à a necessità è l'urgenza di una pulitica glubale necessaria chì porterà à cunvinzioni megliu di vita è di pace in tutte e parte di u mondu.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/economia/pandemia-ricchi-poveri-disuguaglianza/ u Sun, 08 Nov 2020 06:54:05 +0000.