Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Cumu a Cina decide ciò chì deve fà sapè à i media italiani

Cumu a Cina decide ciò chì deve fà sapè à i media italiani

Un estrattu di u libru "Ombre cinesi nantu à l'Italia" di Marco Lupis chì analizeghja u livellu di penetrazione chì i media statali cinesi anu ottenutu finu à avà in Italia per via di l'accordi fatti da Rai, Ansa, Adnkronos, Sole 24 Ore, Agi è Il Giornale.

Un estrattu nantu à e rilazioni trà i media cinesi è italiani trattu da u libru " Ombre cinesi nantu à l'Italia – i scopi expansionisti di Pechino " scrittu da Marco Lupis è publicatu da Rubettino :

[…] i media cinesi anu firmatu diversi accordi di cullaburazione cù i media italiani, cum'è a RAI è l'ANSA, chì prevedenu u scambiu di cuntenutu, a coproduzzione di prugrammi è a furmazione di i ghjurnalisti. Questi accordi sò stati firmati per a prima volta in marzu 2019, durante a visita statale di u presidente cinese Xi Jinping in Italia. À ce sujet, une étude de Francesca Ghiretti et Lorenzo Mariani, « One Belt One Voice : les médias chinois en Italie », publiée dans la revue de l'Istituto Affari Internazionali est vraiment éclairante :

In un sforzu di aghjurnà a so strategia di diplomazia publica, u guvernu cinese hà intrapresu una larga varietà di azzioni è utilizatu diverse tattiche. Alcune di sti iniziative ponu esse cunsiderate legittimi : forme di soft power largamente aduprate da altri paesi in a prumuzione di e so attività ecunomiche è pulitiche o di u so patrimoniu culturale à l'esteru. L'azzioni di a Cina in u paisaghju di i media glubale sò più cuntruversu. Osservatori indipendenti cum'è Reporters Without Borders è a Federazione Internaziunale di Ghjurnalisti anu criticatu a campagna globale di Pechino per un "novu ordine di i media" di sparghje a propaganda di u PCC, di sparghje cuntenutu ingannevole è false accusazioni contr'à i so avversari, è ancu di "esporta u mudellu di media cinese". tecniche di censura incluse.

I media statali Chinese (è ci vole à dì chì in China sò tutti statali, perchè ùn ci hè micca stampa libera micca cuntrullata è censurata da u Partitu) anu utilizatu principarmenti accordi di spartera di cuntenutu per entre in l'ambiente di i media italiani. Parechji grandi gruppi di media italiani, in fattu, anu longu partenarii cù i contraparti cinesi.

Prima di tuttu, deve esse chjarificatu chì i media chinesi sò tutti interconnessi, perchè tutti dependenu in modu diversu di un unicu referente, vale à dì u CCP, cum'è hè statu dettu, è spessu sparte u stessu cuntenutu. Per esempiu, i cuntenuti video chì i media italiani ripartenu sò quasi sempre quelli furniti da CGTN, indipendentemente da u cumpagnu Chinese cù quale anu fattu un accordu.

Il s'agit d'accords privés (sans surprise) couverts par des clauses de confidentialité, ce qui semble compliqué d'analyser leur contenu et, surtout, de comparer les accords entre eux, mais grâce à l'utilisation de documents d'accès ouvert, d'entrevues et de communiqués de presse, il est possible de reconstruire. a dimensione di sti partenarii è, dunque, capisce megliu u livellu di penetrazione chì i media statali chinesi anu ottenutu finu à avà in Italia. Ma guardemu in dettaglio, almenu i più pertinenti.

L'Agenzia di Giurnalismu Italiana (AGI) hè una di e principali agenzie di stampa italiane. Appartene à a multinaziunale ENI è hè statu una sorta di "precursore" in quantu à e relazioni di partenariatu cù i gruppi d'infurmazioni chinesi. In u 2008, cù Xinhua è China Radio International, hà criatu Agi China 24, un situ web cù solu nutizie nantu à a Cina, chì ferma in opera solu per uni pochi anni. In u 2014, l'agenzia hà firmatu un memorandum d'intesa cù Xinhua Europe chì includeva u sparte di cuntenutu. U partenariatu hè statu rinnuvatu dopu in 2019 prima di a visita di Xi in Italia. Un'altra grande agenza di notizie italiana, Adnkronos, hà firmatu un accordu di spartera di cuntenutu cù Xinhua in 2017 è, in cunseguenza, publica una notizia data da Xinhua in inglese, senza cunsiderà chì l'agenza di notizie chinesa hè in pratica sottu u cuntrollu direttu di u CCP. U casu di Adnkronos illustra unu di i risichi principali di l'accordi di spartera di cuntenutu. L'altri media, cum'è u ghjurnale «Libero», utilizanu l'agenzii di nutizia per piglià a nutizia, ma senza a so propria infurmazione o ghjurnalisti specializati in situ, questi è altri media finiscinu per ripetiri senza critichi nutizie chì venenu da l'agenzii di stampa chinesi, aiutendu cusì à sparghje u cuntenutu di propaganda in Italia.

U 20 di marzu di u 2019, «Il Sole 24 Ore» – u ghjurnale ecunomicu-finanziariu italianu più impurtante è auturità, chì appartene à Confindustria – hà firmatu un memorandum d'intesa cù u « Daily Economicu » cinese. U ghjornu dopu, "Il Sole 24 Ore" hà publicatu diciassette articuli in una parte di u so situ web chjamatu "Focus China", chì presenta un cuntenutu assai pro-China. Per esse ghjustu, ci vole à dì chì tutti l'articuli sò stati marcati cum'è « infurmazione promozionale » : certi ùn cuntenenu micca i nomi di l'autori, l'altri parianu esse una traduzzione slave di l'articuli chì avianu digià apparsu in u « Quotidien ecunomicu ». Unu di l'articuli più discutibili cuntene citazioni da u presidente Xi Jinping nantu à l'iniziativa di a cintura è a strada. In u 2021, «Il Sole 24 Ore» era unu di quasi 200 media internaziunali criticati per avè postu publicità, chjamate «mediadrops», pagate da u ghjurnale ufficiale di u PCC, u «Quotidiano del Popolo». L'annunziu – cum'è un annunziu full-page – avia dui articuli cù i tituli "Confidenza in a suluzione chinesa per a ricuperazione ecunomica in u mondu" è "Novu record di cummerciu trà Cina è Italia".

I prublemi di l'etica ghjurnalistica chì implicanu u ghjurnale di l'affari ùn parenu esse risolti in tuttu u tempu, almenu à ghjudicà da a vera rivolta di i so ghjurnalisti chì, u 28 di marzu di u 2023, dopu a publicazione di un speciale di 4 pagine intitulatu «Focus. Cina » in l'edizione dumenica, hà pruduttu una dichjarazione firmata da u so cumitatu editoriale cù un cuntenutu chì era auto-esplicativu per dì u minimu. Sicondu i ghjurnalisti di 24 Hours, in fattu, era un "mudellu editoriale assai ambiguu", chì ùn rende micca chjaru à u lettore chì hè publicità. Inoltre, secondu u CoR del Sole, u cliente ùn hè micca chjaramente indicatu. È hè "pura propaganda" per attirà l'investimenti da l'Italia in Cina, ghjudicatu "indicible, postu chì mette e pagine di u ghjurnale à a disposizione di un sistema ecunomicu è di un Statu ("a permeabilità, se micca l'identità, trà unu è u l'altru hè assolutu ", notanu currettamente i culleghi di u ghjurnale ecunomicu) chì sò carattarizati piuttostu da l'assenza di l'elementi basi di una demucrazia.

« Autrement dit », insiste le CdR, « « Il Sole 24 Ore » s'est prêté à battre le tambour d'une dittature qui, en plus de l'absence traditionnelle de pluralisme politique, de liberté d'opinion et d'expression, de respect des minorités, en outre, aujourd'hui hè sempre più radicata in a pulitica estera nantu à u sustegnu pro-Putin ". Infine, u CdR si dumanda quale sò «l'interessi murali sottumessi à a (ancora) pubblicazione di e quattru pagine di Focus China. I materiali chì avemu a paura di intuisce. Sfurtunatamente" i ghjurnalisti chjusu in modu efficace.

Ma l'accordi più impurtanti (è inquietanti) sò quelli chì stabiliscenu a cullaburazione cù i media (è dunque cù u statu cinese) di dui di i più grandi media statali italiani : a RAI è l'agenza di stampa ANSA.

U 20 di marzu di u 2019, un ghjornu prima di a visita storica di Xi Jinping in Italia, u «Dialugu trà i media cinesi è italiani» hè statu in Roma. L'avvenimentu, seguitu da quasi duie centu participanti da i media cinesi è italiani, hè statu urganizatu da China Media Group (CMG) in cullaburazione cù u "Economic Daily", per a parte cinese, mentre chì per l'Italia ci sò Class Editori è "Il Sole 24". Ore ». Riturneremu cumplettamente u rolu di u Gruppu Editoriale Class Editori in u cuntestu di e relazioni informative è imprenditoriali trà l'Italia è a Cina più tardi, in u capitulu dedicatu à l'imprenditorialità italiana è u "partner cinese". Ddu ghjornu, RAI è ANSA firmavanu dui accordi interessanti cù China Media Group è Xinhua. È u mutivu ovvi perchè solu ANSA è RAI firmatu accords cullaburazione cù i so omologhi Chinese in l 'occasione di visita statu di Xi hè certamenti duvuta à a so rilevanza in u paisaghju media talianu, ma dinù à i cullaburazioni pre-esistenti cù i rispittivu media Chinese. Per disgrazia, ancu in u casu di sti dui memorandums d'intesa assai impurtanti, nisunu di l'accordi firmati à quella data ùn hè statu resu publicu, per quessa, per parlà d'elli, ci vulerà dinò una volta à riferite à a ricerca nantu à e fonti secundarie è l'entrevista. Dicemu chì a trasparenza ùn hè certamente micca a basa di e relazioni trà Roma è Pechino, assai menu in quantu à l'infurmazioni. […]

Infine, vene a cullaburazione chì hè a fonte di a più grande (è ghjustificata) critica di l'osservatori micca solu italiani, ma ancu internaziunali, quella trà ANSA è Xinhua, critica chì hà vistu u piccu in u 2021, dopu chì l'ANSA hà accoltu nant'à u so situ una pagina piena. publicità in u «Giornale Populare», l'urganu di stampa ufficiale di u Partitu Comunista Cinese. L'annunziu presentava dui articuli elogiosi nantu à a ripresa economica cinese è nantu à u cummerciu trà a Cina è l'Italia. A critica hè stata tale chì hà furzatu l'agenza di stampa italiana à suspende a so cullaburazione cù Xinhua, cù l'ANSA accusatu di sparghje propaganda o di cuntenuti distorti nantu à a Cina, senza verificazione o contextualizazione adatta. Ma cumu hè nata sta cullaburazione ? Una volta, dopu à l'accordi in u quadru di a Nova Strada di a Seta dopu a visita di Xi Jinping in u nostru paese. Un puntu cruciale. […]

In fatti, da una analisi di u cuntenutu, si pò vede chì dopu à 2019, micca solu e nutizie nantu à a Cina aumentanu significativamente, ma una grande quantità di nutizie lanciate da Xinhua apparisce subitu. E rappurtatu verbatim, cun un aumentu di più di 430 per centu in a nutizia in Cina dopu à 2019 paragunatu à 2017 è 2018. A notizia riportata da Xinhua hè passata da zero in 2017 è 2018 à 758 in 2019 è più di 2,460 in 2020 ovviamente. hà ghjucatu un rolu impurtante per attirà l'attenzione di i media italiani in Cina, ma ancu dopu à u periodu iniziale di alta copertura di Covid, u numeru di nutizie da fonti "chinesi" hè statu assai altu. È da a so propria ammissione, l'ANSA dichjara chì a nutizia ùn hè micca trattata da l'ANSA stessa, ma tradutta servile da a versione cinese ancu s'ellu, in a so difesa, insiste à signalà chì sò chjaramente etichettati "Xinhua". Questu, però, ùn rende micca a situazione menu imbarazzante, soprattuttu perchè hè difficiule di pensà chì a maiuranza di u publicu talianu sapi chì Xinhua hè un corpu cinese chì emana direttamente da u Partitu Cumunista, è dunque leghje a notizia ANSA cum'è ogni altra nutizia publicata da l'agenzia italiana. Questu forse ùn vale micca per i ghjurnalisti chì utilizanu l'ANSA per vede e nutizie dispunibuli (ancu s'ellu ci sò esempi vergognosi in stu sensu, di quali, per carità versu i so culleghi, preferimu stà zittu quì…). Ci vole ancu esse dettu chì u prublema ùn hè micca solu Xinhua, perchè a listessa dinamica esiste cù altre agenzie straniere chì a notizia ANSA publica. In ogni casu, a natura palesemente propagandistica, à u limitu (è spessu ancu fora di u limitu) di e nutizie false, in l'infurmazioni chì venenu da li trattanu cum'è una nutizia prodotta da l'ANSA, ùn anu da nutà l'inclinazione palesemente propagandistica di a nutizia cinese. È datu a mancanza di cunniscenza objetiva di u publicu talianu di a realità chinesa, ancu in un scenariu in u quale l'etichetta travaglia è u publicu capisce chì a nutizia vene da una fonte cinese, quanti sapranu cumu interpretà quella informazione ? A risposta hè: assai pochi veramente.

È infine, aghju aghjustatu, quante nutizie "sgradate" u guvernu cinese hà a libertà di publicà ANSA, ùn sò micca, nutizie nantu à i dissidenti imprigiunati, piuttostu chè ciò chì avemu tutti avà cunnisciutu di l'urighjini di a pandemia di Covid ecc. . ecc.? A risposta hè, praticamenti zero.

I media chinesi ùn solu cercanu partenarii cù i media lucali, ma ancu operanu solu in u cuntestu talianu, apparentemente senza alcun cuntrollu. In questu sensu, China News Service (CNS), a seconda agenza di notizie statale cinese dopu à Xinhua, chì hà creatu a rivista "Cina in Italia" in u 2001, hà guidatu a strada.

L'obiettivu iniziale di a publicazione era di incuragisce una integrazione maiò di a cumunità cinese in u nostru paese, ma cù u tempu a Cina in Italia hà allargatu assai u so scopu è a so diffusione. Oghje a rivista hè venduta nantu à i kioschi è distribuitu in l'alberghi di livellu mediu-altu, nantu à i voli da è da a Cina operati da China Eastern Airlines è ancu in u Parlamentu Talianu.

In listessu modu, CMG, in partenariatu cù a filiale italiana di China Radio International, produce a rivista «Cinitalia», cun cuntenutu sia in talianu sia in mandarin. «Cinitalia» hà ancu una app, un canale YouTube è profili di e social media in Facebook, Twitter è Instagram.

Grâce à l'accord de partenariat signé en 2018 avec « Il Giornale » – qui appartient à la famille Berlusconi – CMG est en mesure de distribuer « Cinitalia » à un public assez large. Hè interessante di nutà chì a linea editoriale di u ghjurnale versu a Cina hè stata – è cuntinueghja à esse – assai aggressiva, cum'è hè cunnisciutu. Ma questu ùn hà micca impeditu u ghjurnale di dedicà una parte di u so situ web à ripubblicà l'articuli apparsu in «Cinitalia», ancu s'è u cuntenutu di questi articuli offre una visione previsiblemente pusitiva è acritica di e relazioni Cina è Italia-Cina. Ma l'infurmazione distorta ùn hè micca limitata à e relazioni trà i dui paesi. Per esempiu, in 2018, a rivista hà dedicatu a so prima pagina à l'iniziu di u 13u Cungressu Naziunale di u Populu in Cina. Ma, invece di fucalizza nantu à a vera "nutizia" – vale à dì l'abulizione di u limitu di u mandatu presidenziale da Xi – u testu s'impone nantu à l'aspetti pusitivi di e riformi promossi da u Partitu Cumunista Cinese. E «Cinitalia» hà fattu ancu megliu, publicendu articuli chì elogiavanu Pechino per a «lutta contr'à u terrurismu» in Xinjiang o accusendu i Stati Uniti di «doppiu standard» in a critica di a pulitica cinese in Hong Kong…


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/come-la-cina-decide-cosa-far-sapere-ai-media-italiani/ u Sat, 17 Feb 2024 06:13:13 +0000.