Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Corsi di terra è inundazioni ? Nisun cambiamentu climaticu, nè più analfabetismu scientificu. Parola di un prufissore di geologia

Corsi di terra è inundazioni ? Nisun cambiamentu climaticu, nè più analfabetismu scientificu. Parola di un prufissore di geologia

Sì i timpeste causanu danni, a rispunsabilità hè umana. È ùn sò micca riferitu à l'impattu di l'attività umana nantu à u clima. Mi riferite à a prisenza di e nostre opere in spazii inadatti, o in ogni casu creati cù criteri chì li dannu un altu gradu di vulnerabilità. Basta à vede e cundizioni in quale i corsi d'acqua sò stati sfruttati. O induve in certi casi sò state custruite case o strade. Conversazione cù u Prof. Alberto Prestininzi, Professore di Geologia Applicata è Rischi Geologichi à Sapienza

"S'hè diffusa un ' analfabetisimu di ritornu ' scientificu, trasmessu da u sistema d'infurmazione, chì ci face perde a traccia di a realità. Finu à l'annu 2000 avemu custruitu dighe per accumulà l'acqua, impediscenu l'inundazioni di i fiumi, utilizendu sta risorsa in i periodi secchi o generà energia idroelettrica. Non solu ùn avemu micca custruitu sti travaglii per vint'anni, ma l'elementu cintrali di a prevenzione, a lege 183/89 nantu à a prutezzione di a terra, hè stata disprezzata ".

Parola di u prufessore. Alberto Prestininzi , prufessore di Geologia Applicata è Rischi Geologichi à l'Università La Sapienza di Roma, anticu fundatore di u Centru di Ricerca CERI "Predizione, Prevenzione è Controlu di Rischi Geologichi" di l'Università Sapienza

Trè ghjorni dopu à l'inundazione chì hà spazzatu l'Emilia-Romagna, i danni sò cuminciati à cuntà. Ci sò 14 vittime cunfirmate è a distruzzione di case, imprese è terreni hè enormu. U presidente di a Regione Stefanu Bonaccini hà stimatu chì ci vole più di un miliardo d'euros per risturà ciò chì era devastatu da a pioggia. E più piova sò previste durante u weekend.

Eccu a conversazione di Start Magazine cù u prufessore Prestininzi.

U numeru di vittimi di l'inundazione in Emilia-Romagna hè cresciutu. Sò vittimi di u cambiamentu climaticu ?

Innò, ùn ci vole micca cunfundà u clima cù a meteorologia. U clima hà variazioni chì si trovanu annantu à i seculi è micca annantu à l'anni. Se pigliemu a distribuzione di a precipitazione in Italia da u 1901 à u 2023, l'avemu a media è dopu nant'à stu graficu mettemu, partendu da a media, tutte e piogge in eccesso (inundazioni) è tutte e basse (siccità), hè chjaru chì a frequenza di sti avvenimenti hè assai alta è statisticamente regulare. I valori di 200-300 mm di piova in eccessu, o in difettu, in quantu à a media sò prisenti in l'intervallu di tempu cunsideratu trà 11 1901 è 2023. Circa 282 miliardi di metri cubi d'acqua cascanu in Italia ogni annu. U nostru hè unu di i paesi più chiusi d'Europa, induve ci hè una quantità di precipitazione più altu ch'è, per esempiu, Germania o Francia. Se in questi paesi avete da lascià a casa ogni ghjornu cù un parapluie, perchè piove quasi ogni ghjornu, in Italia avemu periodi in quale a precipitazione hè totalmente assente, cum'è in i mesi di l'estate, è altri in quale ci hè un forte forte. pioggia eccessiva. Da issu graficu pudemu identificà l'eventi di Molare (Aostu, 1935), Calabria (Uttobre 1930, 1949, 1950, 1972, Settembre 2000); Polesine (nuvembre, 1951), Salernu (uttobre, 1954), Firenze (nuvembre, 1966), Val Pola (lugliu, 1998), Sarnu è Quince (maghju, 1998), Ischia, aprile 2006 ; Olbia, nuvembre 2021; Ischia, nuvembre, 2022; è assai altri, chì implicavanu e regioni Marche è Liguria.

Allora u nostru hè un paese naturalmente assai piovoso.

Iè, in a nostra zona hè frequente chì i periodi di precipitazioni più abbundanti si alternanu cù altri senza precipitazioni. È una altra caratteristica tutta italiana, testimoniata da a prisenza di una reta idrografica particulare in quale l'acqua hè trasportata. I fiumi in a nostra penisula chì, currettamente, per via di a so variazione estrema di u flussu. U Tevere, per esempiu, chì avemu cunsideratu un fiumu, passa da i flussi di 10 metri cubi per seconda à l'altri di 1000 metri cubi per seconda. Forse ci hè un solu fiumu in Italia, u Po, l'altri anu un regime torrentiale, cum'è a prova di e so caratteristiche : sò tendenu à esse curtu, da l'Appennini ghjunghjenu à u mare induve scaricanu i grandi flussi, sò assai ripidi è avè un lettu di fiume assai largu, per pudè dispunì di u flussu eccessivu di tantu in tantu. À u tempu hè accadutu chì i so letti sò stati occupati gradualmente per fà spaziu per u sviluppu antropicu. I fiumi, o sti fiumi, sò stati chjusi in una "gabbia" cù a custruzzione di leghe. Quandu u flussu aumenta, cum'è in queste occasioni di piova eccessiva, i nostri torrenti avissiru bisognu à occupà u so lettu naturali, ma ùn ponu micca fà cusì: sopra o rumpianu e so banche, invadendu i spazii oghji occupati da e nostre strade è e nostre case. Sti dati sò parti di a cunniscenza è sò prisenti in a literatura scientifica. I prughjetti finalizzati sò stati istituiti sin'à l'anni 1990, cumpresi quelli chì riguardanu a prutezzione di a terra è gestiti da u CNR, u GNDCI (Gruppu Naziunale per a Difesa di Catastrofi idrogeologiche) chì anu nutritu una generazione di circadori è accademichi assai esperti in ciò chì hè definitu cum'è risicu idrogeologicu. . Sta cunniscenza si sparghje. Avemu avutu ancu GNDT, per a difesa di disastru è terramotu. Tuttu chistu custituisce un patrimoniu chì hà, trà l'altri cose, pruduciutu l'Autorità di Bacinu cù u compitu di pruduce documenti di periculu (frane, inondazioni, etc.), si tratta di ducumenti supraordinati chì devenu guidà l'Attualità di u Territoriu è assicurà chì l'attività antropiche chì ùn deve micca interferiscenu cù i periculi. Culturalmente stu aspettu era presente finu à 15-20 anni fà.

E allora chì hè accadutu in l'ultimi 20 anni?

Ciò chì hè accadutu hè chì un " analfabetisimu di ritornu " scientificu si sparghje, trasmessu da u sistema d'infurmazione, chì ci face perde a traccia di a realità. Finu à l'annu 2000 avemu custruitu dighe per accumulà l'acqua, impediscenu l'inundazioni di i fiumi, utilizendu sta risorsa in i periodi secchi o generà energia idroelettrica. Non solu ùn avemu micca custruitu sti travaglii per vint'anni, ma l'elementu cintrali di a prevenzione hè statu ignoratu, a lege 183/89 nantu à a prutezzione di a terra, una lege chì u mondu sanu ci invidiava è chì attribuiva à l'Autorità Bacinu u compitu. di definisce situazioni periculose di risicu idrogeologicu in tuttu u territoriu naziunale. Quì tuttu questu hè in periculu di esse definitivamente persu.

Hè per incuragenza chì in l'ultimi anni avemu assistitu à avvenimenti calamitosi in Ischia, in Marche, in Emilia-Romagna ?

Attribuemu questi avvenimenti à una origine sbagliata, ùn hè micca u cambiamentu climaticu ma sò e cose chì avemu espostu prima. Hè a caratteristica naturale di a nostra penisula. Una funziunalità chì, s'ellu hè ben urganizata, daria à u nostru paese un grande privilegiu : avè acqua abbundante è gode di a so vucazione turistica in i mesi caldi. Hè per quessa chì vi dicu chì simu intruti in una fase periculosa di l’analfabetismu scientificu è culturale chì implica ancu e ghjinirazioni novi chì frequentanu i lochi di ricerca. È avemu da vede u dramma di e persone chì ùn sò micca cumpetenti in questu tema, chì continuanu à ripetiri chì questi avvenimenti dependenu di u cambiamentu climaticu.

S'ellu sò avvenimenti nurmali perchè causanu danni?

S'elli causanu danni, a rispunsabilità hè umana. È quandu dicu questu ùn sò micca riferitu à l'impattu di l'attività umana nantu à u clima. Mi riferite à a prisenza di e nostre opere in spazii inadatti, o in ogni casu creati cù criteri chì li dannu un altu gradu di vulnerabilità. Basta à vede e cundizioni in quale i corsi d'acqua sò stati sfruttati. U scopu deve esse di avè una pianificazione efficiente capace di urganizà a prisenza umana in a zona, evitendu di custruisce case o strade induve ùn hè micca apprupriatu.

Parechje di e vittime sò agricultori o residenti campagnoli. Cum'è l'incidenza di danni materiali hè alta in a campagna. Sò questi i tarritorii da prutege cù più cura ?

Pruteghje a campagna significa pianificà, pianificà significa dà un usu apprupriatu è currettu à i tarritorii per ciò chì i periculi sò. Oghje l'agricultura hè capace di risponde à a crescente dumanda di prudutti alimentarii, cù a stessa zona cultivata. Allora ùn hè micca a dumanda di novi superfici, ma l'effetti di l'inundazioni correlati à ciò chì avemu dettu prima. L'ultimi ùn sò più cà a misura di a probabilità chì un avvenimentu si faci cù una certa intensità è una certa freccia. Se l'usu destinatu hè adattatu, u territoriu hè prutettu. Vi daraghju un esempiu.

Per piacè.

Un tarritoriu sottumessu à l'inundazioni era quellu di a cità di Genuva. Per anni si dicia chì quelli inundazioni eranu causati da u cambiamentu climaticu. A verità chì hè ghjunta à a luce hè chì a cità hè attraversata da ruscelli chì sò intarrati da u 1928, cù l'opere sotterranee chì anu seccione idraulica inadegwate. Issi travagli sò stati creati per risponde à a necessità di fà spaziu à u sviluppu urbanu. Ma chì passa quandu piove, è Ghjenuva hè una zona induve a precipitazione hè assai alta ? I corsi d’acqua « intarrati » si saturanu, l’acqua regurgita è invade e strade chì sò state trasfurmate in veri corsi d’acqua. Infine anu creatu i bypasses chì sò stati pianificati è mai fatti. Vi daraghju un altru esempiu. In e Marche i fiumi chì vanu pieni causannu inundazioni sò a Misa è a Nevola. In u 2016, i bacini di espansione sò stati finanziati, vale à dì zoni destinati à riceve l'acqua in eccesso per u tempu necessariu, per poi rilancià in u fiumu. Sti travaglii ùn sò micca stati ancora finiti.

Allora, a rispunsabilità hè a fallimentu di realizà i travaglii necessarii per una cunvivenza civile trà l'omu è l'ambiente ?

Esattamente. Ma una filusufìa chì cambia u paradigma di l'omu hè diventata mainstream. I cattolici ponenu l'omu in u centru di a creazione, a nova filusufìa mette in u centru l'ambiente, cum'è s'ellu si trattava di qualcosa da adurare piuttostu chè da capisce è rispettu. I fenomeni sò definiti da e lege naturali chì studiemu per capiscenu, avemu da studià è adattà à elli. L'adattazione hè a caratteristica di l'omu chì hà culunizatu stu pianeta ghjunghjendu à ottu miliardi d'individui grazia à a so capacità d'adattà.

Puderia una manu à l'adattazione di l'omu à l'ambiente vene da l'usu currettu di i fondi da u PNRR ?

Se a cunniscenza scientifica hè rispettata, tuttu va bè. A pulitica deve seguità a scienza. Sfurtunatamente, aghju intesu spessu discorsi chì curvanu a scienza à i bisogni di a pulitica.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/sanita/frane-e-alluvioni-macche-cambiamento-climatico-basta-analfabetismo-scientifico-parla-il-prof-prestininzi/ u Fri, 19 May 2023 13:50:36 +0000.