Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ciò chì hè cambiatu in Afganistan cù l'intervenzione di i Stati Uniti

Ciò chì hè cambiatu in Afganistan cù l'intervenzione di i Stati Uniti

L'intervenzione di l'analista Giuseppe Gagliano

Hè veramente difficiule di ricusà u rombu di u fiascu di l'intervenzione americana in Afghanistan destinata à cuntrastà a presenza talibana è stabilizà l'Afghanistan. Ghjustu u 15 d'ottobre, u guvernatore di a pruvincia meridionale di Helmand, Yasin Khan, hà sottulineatu a presenza larga è diffusa di milizie ligate sia à Al Qaeda sia à l'urganisazioni terroriste pakistane cume Jaish-e-Mohammed è Lashkar-e-Taib chì danu un sustegnu logisticu è militare à i Talibani in scontri cutidiani cù e forze di u guvernu.

Tuttu què dimostra micca solu cumu a situazione hè oghje fora di cuntrollu in a pruvincia di Helmand, ma dimostra ancu chì i miliziani talibani anu fattu una larga offensiva contr'à a capitale, vale à dì a cità di Lashkargah, malgradu u fattu chì ci sia hè statu un interventu aereu da a parte americana.

Una situazione simile hè accaduta in a pruvincia sittintriunali di Badakhshan – chì hè una di e pruvince più impurtanti di u nordu – induve u guvernatore provinciale Zakaria Sawda hà sottolineata a serietà di u partenariatu trà i Taliban, Daesh è a presenza di 400 cumbattenti stranieri chì anu azzione terrorista hè cuncentratu principalmente in i distretti Jurm è Wardooj di a pruvincia afgana di Badakhshan cù u scopu di entre in Tagikistan è in Cina.

Da un puntu di vista geograficu, Badakhshan cunfina cù u Pakistan, a Cina è u Tagikistan è custituisce dunque un centru cruciale per accede à l'Estremu Oriente.

Indipendentemente da l' accordi messi in ballu da l'amministrazione attuale, sia a stabilità di l'Afghanistan sia soprattuttu a lotta contr'à u terrurismu ùn eranu mancu obiettivi luntani rializati.

A guerra di l'Afghanistan, si deve ricordà, durò diciottu anni è hà righjuntu in termini di costi a quantità considerableu di 2 trilioni di dollari secondu u rapportu di l' Istitutu Watson di l'Università Brown , costi chì sò annullati.

Dopu, sia a guerra preventiva in generale sia a guerra di contrainsurgenza – specificamente messa in opera da i Stati Uniti è in particulare da a CIA – anu dimostratu finora a so inefficacia operativa.

D'altronde, i Talibani ironizanu affermendu chì "l'Americani anu u rillogiu, ma avemu u tempu", alludendu da un puntu di vista militare à u fattu chì l'azzioni terroriste assieme à l'usu di i guerriglieri – quandu anu un ampiu sustegnu sociale – sò capace di sfinisce qualsiasi avversariu cù u tempu, cum'è accadutu sia cù a guerra d'Algeria sia cù a guerra rivoluzionaria maoista.

L'ampie è documentate analisi di David Galula publicate da a Rand Corporation in l'anni 1960 è largamente aduprate per urganizà a contrainsurgenza sia da a CIA sia da e forze speciali in Afghanistan sò state di pocu usu cum'è dimustratu da u fiascu di a missione d'Obama in 2010 in Petraeus quandu hè statu numinatu cumandante di l'ISAF. Unu di l'errori più frequenti in u cuntestu di a geopolitica cunsiste à fà a guerra à un populu senza cunnosce u valore chì questu dà à a vita umana o senza cunnosce l'odiu radicale ch'elli sentenu per l'invasore, a so determinazione è u so orgogliu. In effetti, hè necessariu di pudè interpretà a specificità di un populu.

À u cuntrariu, partendu da l'ipotesi chì l'unicu cuncettu validu è fattibile hè quellu di prumove i valori di a cultura occidentale hè un sbagliu assai seriu. Cum'è Pedro Banos – un culunellu di riserva di l'armata spagnola è anzianu ufficiale d'intelligenza di l'Eurocorps in Strasburgu – sottumette currettamente è acutamente in u so saggio "Hè cusì chì u mondu hè cuntrullatu. I meccanismi secreti di u putere mundiale (Bur Rizzoli, 2020) in Afghanistan ci sò una grande varietà di gruppi etnici. Basta à dì chì trà i Pashtun solu ci sò 60 tribù sfarenti è trà queste 400 altre sottutribu sò nate. A so urganizazione pulitica risponde solu à u nucleu di a famiglia o à u clanu è hè carattarizata da un spiritu d'indipendenza assai forte. Inoltre, anu codici non scritti chì sò profondamente diversi da quelli di l'Occidenti, chì prevedenu u duvere di ospitalità, chì prevedenu asiliu è ospitalità per u fugitivu ma prevedenu ancu vendetta di fronte à qualsiasi insulta, furto è offesa à a reputazione persunale o versu u famiglia. Ebbè, quandu l'Americani è i so alleati anu bombardatu i insediamenti Pashtun, anu agitu in cunfurmità cù i so codici: vendetta contr'à i perpetratori di questu attu finu à chì a vendetta hè stata consumata.

Cum'è Churchill hà ricurdatu in u 1897, «E tribù Pashtun sò sempre impegnate in guerre private è publiche. Ogni famiglia cultiva a so propria vendetta è ogni clan u so propiu feudu. Nunda ùn hè mai sminticatu, è assai pochi debiti restanu impagati ".


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/cosa-e-cambiato-in-afghanistan-con-lintervento-degli-stati-uniti/ u Mon, 19 Oct 2020 04:20:18 +0000.