Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ciò chì Eisenhüttenstadt, u “centru azzaru” di Germania, hè cum’è oghje

Ciò chì Eisenhüttenstadt, u

Una cità mancava da e rivoluzioni in u vaghjimu tedesca di u 1989: u so nome hè Eisenhüttenstadt. L'articulu di Pierluigi Mennitti

Una cità mancava da e rivoluzioni in u vaghjimu tedesca di u 1989. U so nome hè Eisenhüttenstadt, ancu s'ellu in a so corta vita ùn era micca sempre chjamatu cusì. Quandu hè stata fundata in u 1953, hè stata datu u nome Stalinstadt, cum'è quellu di a siderurgia accantu à a quale stava. Sia l'industria è a cità nata in a piaghja sabbiosa di Brandeburgo vicinu à l'Oder, nantu à a nova fruntiera di a Pulonia dopu à a guerra, rapprisentanu a scumessa più audace di a Germania orientale dapoi quasi 40 anni.

Era un decretu passatu in u terzu cungressu di u SED, u partitu unicu di a RDA, chì sancciò a nascita di a fabbrica: un Kombinat d'acciaio chì duvia inundà cù ferru, ghisa è azzaru l'ecunumie cumuniste nascenti di l'Europa orientale. , è di a cità cumplementaria ch’ella averia accoltu i dirigenti, i travagliadori è e so famiglie. Era u 24 di lugliu di u 1950 è u sole di l'avvene splendeva brillanti nantu à e speranze di u cumunismu prussianu. Stalinstadt saria statu a Sabaudia di u Nordu : una cità nova, custruita sicondu i piani urbani di u sucialismu veru.

È cusì era: in 10 anni i primi quattru cumplessi di l'abitazioni sò ghjunti, rinviendu e coordenate architettoniche di u classicismu impurtati da Mosca, lunghi è compacti edifici di quattru piani, allungati longu arterie larghe è aria, arricchiti da archi è passaghji in cortili interni cullettivi, piena di verde è spazii recreativi. E poi edifizii per l'avvenimenti culturali, un teatru chjamatu dopu à Friedrich Wolf, duttore-scrittore è puliticu cumunista, scole è kindergarten di tutti i livelli, l'imponente è quadratu Rathaus, un kneipe per u club dopu à u travagliu di i pruletarii chjamatu Aktivist, a piazza inevitabbile. cù un obeliscu è una stella rossa à a punta per ricurdà u sacrifiziu di i suldati sovietici, ancu un veru centru cummerciale induve pudete sperimentà l'emozione di u consumismu rossu.

In u Kombinat, l'alti furnaci fondevanu a ghisa à piena capacità è a cità s'allargava, incorporendu sempre novi travagliadori è seguitendu ubbidiente a storia chì cambiava fora di u so ambientu veru-socialista: Stalin era intantu cadutu in disgrazia è per un U mumentu hè pensatu di riprupone quellu chì deve esse u nome originale, Karl Marx Stadt. Ma intantu, u nome di u filòsufu tedescu mai di moda hè statu pigliatu da Chemnitz, in Sassonia, è per evità u caosu tupunimicu hè statu decisu di ùn ingannà più è di chjamà a cità per ciò chì era : a cità. di u centru di l'acciaio, Eisenhüttenstadt.

Da u so principiu à a caduta di u Muru di Berlinu , a curva demugrafica di u cumunista Sabaudia era un crescendo continuu: 2500 mila abitanti à a fine di u 1953, 24 mila in u 1960, 45 mila in u 1970, 48 mila in u 1980. U piccu massimu ottu. anni dopu, 53 mila. Allora solu una discesa imparable.

Ddu fabbrica era diventata troppu grande, improductiva è caru per sopravvive à a fine di l'universu chjusu di u Comecon. Hè per quessa chì, cum'è a fine di a RDA s'avvicinava, l'angoscia è u timore di u futuru crescenu in Eisenhüttenstadt. Quì a rivuluzione pacifica di l'89 ùn hà micca purtatu libertà è emancipazione ma miseria è disoccupazione. A fabbrica è a cità mudellu sò diventate prublemi di bilanciu, a so pruduzzione è i so numeri d'abitanti da esse tagliati.

Intantu, i rinnuvamenti (industriali è urbani) anu permessu di limità i danni, malgradu u fattu chì l'Eisenhüttenstadt d'oghje hè luntanu da u splendore di i tempi passati. In a fabbrica, micca tutti l'alti furnace sò andati fora, una multinaziunale, ArcelorMittal, hà pigliatu a pruprietà statali è l'acciaio ferma u patronu principale. A disoccupazione hè di 8,6%, dui punti più altu ch'è a media naziunale, ma più di 3 punti più bassu di u vantatu Berlinu. Per d 'altra banda, l'abitanti ufficialmenti residenti sò cascati à 30 mila, i ghjovani stanu quì finu à a fine di a scola, poi emigranu per l'università è ùn tornanu mai più: in u 1989 l'età media era 28, oghje hè 45. È in l'edificazioni. rinnuvatu cù cuntribuzioni di l'UE, u travagliu più apprezzatu hè quellu di adattà à i standard di l'abitazione per l'anziani.


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/eisenhuttenstadt-germania/ u Wed, 08 Nov 2023 05:52:11 +0000.