Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ciò chì Biden farà di l’infrastruttura digitale di i Stati Uniti

Ciò chì Biden farà di l'infrastruttura digitale di i Stati Uniti

U pianu d'infrastruttura digitale di Biden hà destinatu à a banda larga cù 100 miliardi di dollari d'investimenti in ottu anni. Ma u successu hè incertu, scrive Le Monde

Per rinvivisce l'infrastruttura digitale di i Stati Uniti, u pianu Biden hà per scopu a banda larga cun 100 miliardi di dollari d'investimenti in ottu anni, cum'è spiegatu da l'analista Georges Nahon, in un articulu in " Le Monde ". Ma e probabilità di successu sò incerte, postu chì i tempi sò cambiati.

U 31 di marzu, u presidente Biden hà annunziatu u so ambiziosu pianu "Build Back Better", cù un capitulu nantu à l'accessu à a banda larga per tutti è a ricerca è sviluppu (R&D). U so scopu: creazione d'impieghi ("U Pianu Americanu di Impieghi"). U so scopu: Cina. Ma dapoi a fine di a Guerra Freta, pochi piani di stimulu anu pruduttu i risultati previsti. Se u pianu hè appruvatu da u Cungressu, duverà trattà cù a dinamica di a realtà è di a fattibilità chì cambianu assai rapidamente.

A scuperta secondu a Casa Bianca hè chì in u 2021, "più di 30 milioni d'Americani ùn anu ancu micca accessu à Internet ad alta velocità", ancu se, secondu l'operatori di cavi, 70-80% di e case americane anu accessu fisicu à e velocità di finu à un gigabit per secondu, o menu di a velocità di a fibra in Francia. Ma questu in e cità. È unu in cinque americani vive in e zone rurali, 35 per centu di i quali ùn anu micca accessu à velocità decente.

STARLINK O KUIPER

Per e famiglie à pocu redditu, a spesa accettabile hè di 10 $ à u mese. Sfurtunatamente, u tassu hè altu, trà 50 è 70 dollari à u mese, perchè ci hè poca cumpetizione in e rete fette: 85,4% di a pupulazione in e zone rurale hà solu un operatore è 14,6% ùn ne hà.

In i Stati Uniti, a banda larga hè definita cum'è 25 megabit per secondu (Mbps) da a Cummissione Federale di Cummunicazione (FCC), a contraparte di u regulatore francese di cumunicazione elettronica, posta è distribuzione stampata (Arcep). Ma sicondu l'urganizazione Broadband Now, a velocità di ricezione necessaria per una famiglia di quattru hè almenu 108 Mbps. È [operatore americanu] AT&T predice chì da 2025, ci serà un radduppiu di u trafficu entrante.

U pianu parla di novi rete custruiti per suppurtà a prova di u tempu, indicendu a fibra per riduce u risicu di obsolescenza. Per mette in opera, trentadui rappresentanti demucratici anu presentatu un prugettu di lege: "A Legge Infrastrutture Leading For Tomorrow's America (LIFT America)". A parte à banda larga di u LIFT include 109,3 miliardi di dollari, cumprendu 80 miliardi di dollari per u 100% di sparghjimentu in banda larga, è 9,3 miliardi di dollari in sussidi per i tassi di "accessibilità". LIFT vole ancu neutralizà e regulazioni chì impediscenu à e cumune di diciottu stati di mette in opera è di gestisce rete.

U pianu curiosamente ùn face nisuna riferenza à l'internet satellitare sviluppatu, cum'è Starlink, da Tesla o u capu di Kuiper Elon Musk, è u CEO di Amazon Jeff Bezos. Queste custellazioni di migliaia di satelliti offrenu oghje 100 Mbps / 20 Mbps d'accessu à Internet. Kuiper parla di 500 Mbps. In Francia, Orange hà dighjà lanciatu un serviziu simile cù Eutelsat à metà prezzu.

L'ARLESIANA

Cù u so approcciu "New Deal per a banda larga", Biden vole emulà Roosevelt cù a so Biden-Net. Ma u mondu hè cambiatu cù a tecnulugia digitale è mobile dapoi a promulgazione di a Legge di Elettrificazione Rurale di u 1936 per elettrizzà i Stati Uniti. Un altru tentativu di "internetizà" u core di l'America hè statu u prublema cù ogni nova amministrazione dapoi u 1991.

U Biden-Net finanzatu da i contribuenti serà gestitu principalmente da cumune chì ùn sò micca stati i migliori. Trà u 2009 è u 2017, u guvernu federale averà spesu 47,3 miliardi di dollari per purtà l'infrastrutture à banda larga à e cumunità, ma cun successu mischju.

L'implementazione di stu prughjettu tecno-suciale per a banda larga risicheghja di esse longa è ingombrante. Mentre l'internet satellitare serà sicuramente in gradu di furnisce economicamente è rapidamente a suluzione per e zone rurale o isolate, male o micca coperte da rame o fibra è trasmettitori mobili. Ci hè dunque un risicu, cum'è un senatore hà dettu, chì u prugettu Biden-Net "apre a porta à a duplicazione è a custruzzione eccessiva [di rete]".

E probabilità di successu di u pianu Biden-Net sò incerte. U pianu hà un tonu ideologicu chì pò suscità allergie è dubbi. Hà avversarii putenti, e cumpagnie di telefuninu è cavi chì tenenu u mercatu di l'accessu à Internet.

TEMPI DIFFICILI DA RICUPERE

In quantu à u pianu di R&D di Biden, hè troppu pocu troppu tardu? Sicondu u presidente americanu, "in l'anni 60, à l'epica di u primu satellitu Sputnik russu, i Stati Uniti investianu circa 2% di a nostra ecunumia, più di tutti l'altri paesi è cumpagnie cumminate. È avà (…) hè menu di a metà. È in tantu, in Cina, avemu vistu cresce e spese in R&D circa trenta volte dapoi u 1990 ".

Sicondu l'economistu Richard Duncan, l'investimentu cinese in R&D hà aumentatu in media 17% à l'annu da u 2001, mentre chì l'investimentu americanu hè aumentatu solu di 4% à l'annu in media. A Cina, numeru 2 in R&D in u 2020, supererà i Stati Uniti in investimenti in R&D in u 2021 è investirà 40% di più cà i Stati Uniti in u 2030. In un tale scenariu, serà difficiule per i Stati Uniti di ritruvassi.

U pianu R&D di Biden hè benvenutu è ben accoltu. Ma serà difficiule di ricreà u sensu d'urgenza di u periodu di a Guerra Freda chì era cusì pro-Silicon Valley. A guerra fredda cù a Cina richiederà assai più investimenti, è più veloce, ma ùn hè micca troppu tardi. In questu campu di R&D, hè vera, cum'è a storia hà dimustratu, u megliu hè l'amicu di i boni.

(Estrattu da a rivista di stampa di Epr )

Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/biden-infrastrutture-digitali-stati-uniti/ u Sun, 16 May 2021 06:00:29 +0000.