Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Chì cambierà per Leonardo, Fincantieri è micca solu cù u pianu di difesa di l’UE ?

Chì cambierà per Leonardo, Fincantieri è micca solu cù u pianu di difesa di l'UE ?

U pianu di riarmamentu di l'UE favurisce u sviluppu di l'industrii europei in u settore. L'articulu di Tino Oldani per Italy Today

L'invasione russa di l'Ucraina s'hè dimustrata per esse un boomerang multiplo per Vladimir Putin: ùn solu hà spintu l'OTAN è l'Unione Europea à una unità più grande, ùn hà micca solu cunvince dui altri paesi, Finlandia è Svezia, per dumandà più unità. Adesione à l'OTAN, ma a custruzzione di una difesa cumuna europea hè ancu accelerata. In fattu, Bruxelles hà appena lanciatu un pianu di riarmamentu di l'UE chì, in più di riempie l'arsenali viotati mandendu armi à Kiev, intende cumprà novi, sempre chì sò prudutte da industrii europei, un pocu menu da i Stati Uniti.

Josep Borrell, rispunsevule per a pulitica estera è a sicurità di a Cummissione di l'UE, hà dettu chjaramente: "Oghje i paesi di l'UE acquistanu 60% di e so capacità militari esternamente. Hè troppu. Avemu da riduce sta dipendenza u più prestu pussibule ". Obiettivu riaffirmatu da Thierry Breton, cummissariu UE per u mercatu internu : « Ci vole à assicurà chì l'investimenti in u rearmamentu, finanziati cù i soldi di i contribuenti europei, anu da prima di tuttu benefiziu l'industria europea ».

U bretone hè francese è parla pro domo u so propiu : dapoi anni Emmanuel Macron hè sustinutu di un esercitu cumuni europeu è di "l'autonomia strategica" di l'Auropa in difesa, in uppusizione à l'OTAN guidata da i Stati Uniti. Inoltre, dopu à u Brexit, i principali industrii d'armi europei sò basati in Francia. È e centinaie di miliardi chì a Cummissione di l'UE mette nantu à u piattu per u riarmamentu sò una bocca troppu avida per chì i Francesi ùn si mancanu. In ogni casu, l'Italia hè ancu interessata in questu ghjocu, chì hà in u gruppu Leonardo (ex Finmeccanica), cuntrullatu da u statu, unu di i campioni europei in u settore.

Sicondu i dati di u centru di studiu Sipri in Stoccolma (2017), i più grandi gruppi industriali in Europa in u settore di difesa appartenenu à trè paesi: Gran Bretagna, Francia è Italia. U primu hè British Bae Systems (23 miliardi d'euros d'armi venduti annu; 82 500 impiegati). I gruppi Thales (7 miliardi di vendite; 62 mila impiegati) è Safran (4,5 miliardi di vendite; 70 mila impiegati) operanu in Francia.

In Italia ci hè Leonardo (8 miliardi di vendite; 47 mila impiegati). Inoltre, SIPRI indica u gruppu multinaziunale europeu Airbus, basatu in Francia, in u sicondu postu in Europa per u fatturatu (13 miliardi di vendite; 136 mila impiegati) dopu à Bae Systems.

In più di i grandi gruppi, secondu a SIPRI, circa 1,350 picculi è medie imprese operanu in u settore di l'industria di difesa europea, cù un impiegatu generale direttu è indirettu di un milione 200 mila unità. I paesi cuncernati, in più di i trè più grandi citati sopra, sò a Germania, a Repubblica Ceca, l'Austria, a Pulonia è a Spagna, impegnate in a produzzione di munizioni è armamenti, chì sò soprattuttu acquistati da i so rispettivi guverni naziunali.

Tuttu chistu favurizeghja e numerose duplicazioni di sistemi d'armi in Europa, chì causanu spese eccessivi è inutile per scopi di efficienza. Un fattu sopratuttu: mentre chì i Stati Uniti anu solu un tipu di tank di battaglia, l'Unione Europea hà 12, chì i pezzi di ricambio ùn sò spessu mancu intercambiabili.

Per rimedia à sta frammentazione produtiva, u pianu di riarmamentu di l'UE prevede l'introduzione di una task force chì duverà surveglià l'acquistu industriale, cù u duppiu scopu di cuncentralli nantu à l'armamenti cumuni è, à u listessu tempu, impediscenu novi ordini di pruduce una corsa per risurrezzione. prezzi.

Una gravità regulatoria dettata da u sensu cumunu, ma ancu da altri fattori : i risorsi messi nantu à u piattu da l'UE, per avà, sò pochi, solu 500 milioni d'euros in dui anni, cumplettamente inadegwate à parlà di riarmamentu europeu (un jet Rafale francese). costa 115 milioni). Tuttavia, sti 500 milioni sò un principiu è, un dettagliu impurtante, sò tratti da u budget di l'UE. E postu chì i trattati pruibiscenu a spesa di l'UE per l'acquistu d'armi, per ùn viulle micca, a Cummissione di l'UE hà da specificà chì questi sò fondi destinati à l'industria è a ricerca, micca per a compra diretta d'armi.
Per avè più risorse, dicenu à Bruxelles, serà necessariu di truvà fora di u bilanciu di l'UE, mettendu in piazza una Recuperazione per u rearmamentu simile à a Next Generation di l'UE, vale à dì un fondu alimentatu cù un novu debitu cumunu. una ipotesi finu à avà rifiutata da a Germania. Sviluppi pendenti, ci vole à dì chì a Germania hè ancu in prima fila per rinfurzà a so industria militare. Hè digià decisu di spende centu miliardi d'euros di più, in più di a rutina 52 miliardi annu. È hà cunfirmatu l'impegnu in u cunsorziu Knds, guidatu da a Germania, francese-tedesca, per pruduce u novu tank europeu Mgcs (Main ground fight system), destinatu à rimpiazzà u francese Leclerc è u German Leopard 2 da 2035.

In parte di stu prughjettu, u tedesco Rheinmetall , chì face parte di u cunsorziu Knds, ùn hà micca piattu u so interessu in l'acquistu di dui cumpagnie di ghjuvelli di u gruppu Leonardo, Oto Melara (armi di terra) è Wass (torpedo navali) , un trattu. chì durante mesi pareva vicinu à chjude, solu per piantà dopu à l'invasione di l'Ucraina, di fronte à una offerta Fincantieri.

L'ultimu affare cunfirma l'eccellenza di a tecnulugia taliana, digià ricunnisciuta da l'UE quandu, in marzu, hà distribuitu 600 milioni per a ricerca è u sviluppu industriale in u settore di l'arme. À quellu tempu, per i sistemi di difesa satellitari è i droni, Leonardo hà ottenutu più finanziamenti cà l'Alimagna è a Spagna, è era solu superatu da a Francia.

Un'eccellente carta di visita per l'Italia di Mario Draghi, chì à a cima di Versailles di marzu era, cù Macron, u prumutore di u novu pianu di difesa di l'UE. Un pianu chì, ancu grazia à l'aumentu di a spesa militare naziunale, rinfurzà un settore strategicu di l'industria italiana.

Articulu publicatu nant'à italiaoggi.it


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/innovazione/che-cosa-cambiera-per-leonardo-fincantieri-e-non-solo-con-il-piano-della-difesa-ue/ u Sun, 22 May 2022 05:44:09 +0000.