Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Rivista Principià

Ambizioni di l’UE è ipucrisia annantu à l’Afghanistan

Ambizioni di l'UE è ipucrisia annantu à l'Afghanistan

Ancu in a crisa afgana, Bruxelles hà parlatu una lingua irreale, evanescente, incapace di influenzà a realtà. Analisi di Daniele Meloni per u ghjurnale Atlanticu

U scoppiu di a crisa afgana hà prupostu una volta di più i numerosi prublemi di fronte à l'America, l'OTAN è e relazioni transatlantiche in una fase di cambiamentu continuu in a pulitica internaziunale. Se a direzzione di Joe Biden – l'omu numinatu per "ripurtà Washington in u mondu" – hè stata messa in crisa seria da l'imaghjini chì venenu da Kabul, Bruxelles hà dimustratu torna una volta tutta a so evanescenza in un teatru ch'ellu hà vistu dapoi 20 anni i paesi di l'Unione Europea sustenenu i SU in u disastru chì hà purtatu i Talibani à u putere.

À u primu, l'Altu Raprisentante per l'Affari Esteri è a Politica di Sicurezza di l'UE, Josep Borrell – u diplomaticu u più derisore di u mondu – ùn hà micca capitu u cambiamentu chì hà vistu i Talibani ricunnisciuti cum'è interlucutori da l'OTAN è da a Presidenza US cù l'accordi di 29 Febbraiu 2020, definisce i studienti Korani "u listessu di sempre" è focalizendu nantu à migliurà u so inglese. Benchè Baradar è i so seguitori sustenganu sempre a stessa ideulugia oscurantista è misogina, hè imperativu di rimarcà chì oghje, a differenza di 20 anni fà, i Stati Uniti si raportanu à u novu è custituiscenu un regime afganu, cum'è dimustratu da a riunione – micca cusì secretu – chì hè accadutu trà i dirigenti di i Taliban è quelli di a CIA.

A stu puntu, incapace di mette in opera alcuna opzione militare o vera pressione diplomatica, Bruxelles hà rinvivitu dui di i so mantra: u tema umanitariu, cù a prova costante di apparisce "megliu" di i so alleati di u "militante", è in particulare l'Americani quale anu creatu a cunfusione attraversu a quale i Talibani riaperu; è quellu, avà da decennii, nantu à a necessità di dotassi di una difesa è armata europee da parte di l'Unione.

In u primu casu, l'UE hà fattu fronte à una magra cifra: a presidenza slovena hà brusquement piantatu tutti i tentativi di trasferisce i rifugiati afghani chì fuggianu da Kabul à breve termine. Hè stata unita da l'Austria, a Pulonia è l'Ungheria, à u coru di "evitemu di ripete l'errori fatti cù i rifugiati di a guerra in Siria". Sì à u principiu a retorica dominante era di "salvà donne è zitelli da i Talibani", una volta passata l'eccitazione di u mumentu, riflessioni pulitiche più ciniche si sò imposti ovviamente, è anu spostatu a dumanda versu l'aspettu di a securità.

I rifugiati si movenu quand'elli sò in Afghanistan: quand'elli ghjunghjenu in Auropa si inchietanu è creanu cunsensu per i muvimenti anti-sistema è anti-europei. Un scenariu chì l'elite di Bruxelles volenu evità. A scunfitta hè diventata ancu più evidente quandu l'odiatu Primu Ministru britannicu, Boris Johnson, hà annunziatu un prugramma di accolta durante a notte per 20.000 afghani, di i quali 5.000 già quest'annu. Esse capace di decide solu nantu à a pulitica migratoria chì vi cunvene di più hà di sicuru favuritu a rapidità di a scelta di u guvernu di Londra.

Quelques jours après cette moquerie, nous avons assisté au déja vu le plus classique: sur les pages de Corriere della Sera, le journaliste pro-européen Federico Fubini a interviewé lui-même Borrell, qui a proposé de nouveau le thème d'une armée européenne pour défendre le continent de la retraite di l'USA è da u statu tribbulatu di l'OTAN. In verità, qualcosa s'hè spustatu annantu à stu fronte, cù una prima attribuzione in u quadru finanziariu pluriennale per u periodu di sei anni 2021-2017 in favore di e pulitiche destinate à custruisce una difesa europea. Un prugettu fortemente desideratu da a Francia, chì u so eurupunisimu, à u cuntrariu di u nostru, hè incarnatu in una ricunniscenza chì l'UE hè un multiplicatore di u putere naziunale di Parigi, micca un rimpiazzatore per questu (un prugettu chì ùn tene micca contu, in più, di u fattu chì i Stati Uniti volenu lascià l'Afghanistan ma ùn anu alcuna intenzione di rinuncia à l'Europa cum'è anu fattu cù Kabul).

Ié, perchè deve esse dichjaratu chjaramente chì per creà un'armata europea allora, questu esercitu duveria esse di qualchì usu. Semu veramente disposti à vede "i nostri picciotti" andà à more in Afghanistan, Iraq o Sahel? A ghjudicà per a risonanza cù a quale i media è l'opinione publica trattanu di e nutizie di i Taliani caduti – ma micca solu – pare certamente micca. L'America stessa, u contribuente americanu stessu, sembra di più in più riluttante à pagà per e guerre di a superpotenza statunitense sia in termini finanziari – costi di guerri – sia in termini di perdita di vite. Senza parlà di un'Europa chì dapoi anni hè stata benedetta per vulè creà una spezia di "pace perpetua" kantiana, mancante di mezi militari per sustene e missioni internaziunali è focalizendu tuttu nantu à a primacità di u cummerciu è di l'ecunumia in un presente ahistoricu.

Ci sò ancu implicazioni geopolitiche chì ùn devenu micca esse sottovalutate. Un esercitu europeu puderia esse solu un esercitu guidatu da Francia, l'unica putenza UE cun forza de frappe. Un esercitu europeu implicaria necessariamente a custituzione di un veru esercitu tedescu, integratu cù quellu di Bruxelles. Infine, un esercitu europeu implicerebbe un trasferimentu significativu di putere da parte di i stati à Bruxelles, un annunziu di a furmazione di un guvernu unicu europeu. Un sonniu chì pare più scunnessu da e realità geopolitiche è e dinamiche attuali.

Ancu in a crisa afgana, Bruxelles hà parlatu una lingua irreale, evanescente, incapace di influenzà a realità. Ellu hà preferitu chjappà a scunfitta di u so alliatu americanu – ma cumu, allora? Ùn ci avianu micca dettu chì Biden era innamuratu è bonu? – per ùn avè da ammette a so propria impotenza pulitica è militare. Per pudè ghjucà a carta di l'intervenzione umanitaria, mancava a pulitica, è per pudè ghjucà a carta di a pulitica, mancava u Statu cù e so articulazioni militari. Parechji attribuiscenu l'impotenza europea precisamente à e putenze chì i Stati tenenu sempre per se stessi è pensanu chì tuttu serà risoltu cù a nascita di i Stati Uniti d'Auropa. Ciò chì mostra cumu l'ambizione abbraccia tuttu u prugettu.

Articulu publicatu nantu à atlanticoquotidiano.it


Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post publicatu in StartMag à l’URL https://www.startmag.it/mondo/vi-racconto-velleita-e-ipocrisie-ue-afghanistan/ u Sun, 29 Aug 2021 06:18:48 +0000.