Ultimi Nutizie

Attualità mundiale per u populu corsu

Goffinomicu

A situazione hè seria, ma ùn hè micca seria

(… quì simu di novu dopu à un longu interlude. A cunferenza di quist'annu era, sicondu i participanti 299 – 300 hè un pocu cattivu, cum'è Thermopylae è Sapri insegnanu – u più eccitante mai. ùn eramu micca quì avemu publicà i video. nant'à u nostru canali YouTube .Simu entusiasmati da a rilettura di Flaiano di Fabrizio Masucci , avemu ridiatu di a rievocazione di dui anni di deliriu da a so eminenza Osho , avemu apprezzatu a lucidità fredda di Davide Tarizzo , avemu accoltu cun rispettu. è attenzione ancu i camaradi chì si sbaglianu cum'è u nostru amicu Enzo Pennetta.Ma ùn hè micca ciò ch'e aghju vulsutu parlà à voi oghje.Oghje, cum'è l'avemu fattu à spessu quì, vulia mette e cose in perspettiva …)

Dichjarazioni recenti da u guvernatore di a Banca d'Italia Ignazio Visco

(sicondu chì "e prospettive di l'ecunumia ùn preoccupa micca assai") manifestanu una felicità chì duvemu dumandà. À u megliu, si pò pinsà chì l'apparechju « tecnicu » vole ghjucà à un ghjocu piuttostu evidenti : quellu di fà crede chì « i migliori » ci avianu messu nant'à una via virtuosa, da pudè mette nantu à quelli chì li succedenu. (noi) a rispunsabilità di i tempi tristi chì inevitabbilmente ci aspettanu. Ma pò ancu esse micca tali intenti maliziusi, è questu hè forse u peghju scenariu. Quandu simu in recessione l'annu prossimu, sarete abbastanza gentile per ricurdà chì qualcunu l'annunziò prima di questu annu, basatu annantu à un simplice analisi ecunomica di un libru di testu . In breve, hè a storia di solitu: in l'elite taliane ci hè qualchissia chì hà lettu Dornbusch-Fischer, ma hè rara avis , è tende à ùn esse intesu, per a simplicità chì a logica ecunomica scontra cù certi "sogni ideologichi". ". Da u nigazionismu versu l'aritmetica simplice di ECON102 seguita una degradazione generalizata di i tecnichi chjamati, chì hè forse a spiegazione più raziunale di certi affirmazioni rash.

Pruvemu dunque, per l'ennesima volta, di mette in perspettiva l'ultime dati macroecunomichi, di riflette à ciò chì ci aspetta è di ripetiri qualchì puntu di metudu.

PIB

… è partemu da ellu, da u PIB, u nemicu ideologicu di i decrescenti siroccati. L'ultimi dati dispunibuli hè a "stima flash" publicata u 31 d'ottobre . I cumenti mette in risaltu a sorpresa pusitiva (avemu cresciutu invece di calà), è u rapportu di l'ISTAT ci dà altre bona nutizia :

L'indice di PIB hè à u so livellu più altu da u 2010, è u so valore in miliardi hè u più altu da u 2018:

(437,7 miliardi d'euros).

Allora "da semo fora d'invernu" ?

Innò, sicuru.

Per rializà questu, basta à andà in u situ di l'Istat è ricustruisce a serie partendu da i primi dati attualmente dispunibuli, chì attualmente, per voi laici, hè quellu di u primu trimestre di u 1996 :

Questa operazione simplice ci permette di verificà chì:

  1. a cifra stimata di u terzu quartu (estate) di u 2022, vale à dì 437,7 miliardi, ci riporta à u primu trimestre di u 2006 (437,9 miliardi), vale à dì : simu induve eramu 67 quarti fà (vale à dì un pocu più di 16). anni fà);
  2. l'ultima figura hè 3,5% più bassu di l'altitudine di tutti i tempi righjunta in u primu trimestre di u 2008 à 453,4 miliardi.

E digià in questu modu avemu capitu chì a situazione hè assai seriu. Ma ciò chì deve esse chjappà in l'ultimu graficu hè chì ci hè una variàbile chì oscillate in un intervallu trà 350 è 450 miliardi, è per quessa manifesta un ciculu, senza mustrà alcuna tendenza particulari. In cortu: una variabile senza crescita à longu andà (in fattu, u tassu mediu di crescita trimestrale hè di 0,15%). È a famosa crescita ecunomica (chì hè a crescita di u PIB) induve hè ?

Per vede, ci vole à ingrandà, è sfurtunatamenti ùn pudete micca fà, ma quellu chì vi scrive pò. Aduprendu l'edizione 1998 di i cunti naziunali trimestrali, si pò mette in prospettiva sti dati, ricustruendu tutta a serie sin'à u 1970 (operazione chì avemu fattu in altre occasioni) :

A parte evidenziata in a casella tratteggiata hè quella chì vede in u graficu precedente. Comu pudete imagine, hè l'ultima parte di una storia di crescita chì dura almenu 38 anni, è chì finisce in u 2008.

Quì ci hè un analisi tecnicu rapidu: puderia in fatti pare chì finu à u 2008 e cose sò andati sustinienzialmente bè, perchè ciò chì hè osservatu hè una crescita lineale cù ligeri fluttuazioni ciclichi. In fatti, questu ùn hè micca u casu, per u prublema di solitu: 1 hè 1% di 100, ma 10% di 10. Chì vogliu dì? Chì un aumentu di 2,1 miliardi cum'è quellu di u terzu quartu di u 1971 era un incrementu di 1% (perchè u PIB trimestrale era pocu più di 200), mentre chì u listessu aumentu oghje hè un aumentu di circa 0,5% (perchè u PIB trimestrale hè pocu più di 200). sopra à 400). In altri palori, a storia chì osservate ùn hè micca una storia di crescita constante, ma di crescita à ritmi diminuenti, chì da u 2008 hè diventatu una storia di stagnazione.

Se affilate l'ochji, si vede ancu bè u disastru di l'austerità, chì ci hà rottu i gammi à a ripresa di u 2011, è da quale avemu sorti solu per cascà in u disastru COVID:

A mette in risaltu cù un rettangulu aranciu : sò cose chì cunnosci, ma qualchissia hè quì per a prima volta è ùn hè micca male à rivisiri. Solu per ramintà à quelli chì vulianu piglià a stessa strada chì i salvataggi di Monti ùn ci anu micca salvatu

Inflazione

Avemu parlatu di questu pocu tempu , ma ci sò aghjurnamenti. L'Istat hà publicatu i dati pruvisorii per uttrovi : avemu quattru osservazioni da aghjunghje, è u nostru graficu avà pare cusì :

U ghjocu "mai più altu dipoi …" ci porta in daretu à l'assi di u tempu da ghjennaghju 1986 à marzu 1984 (un saltu di dui anni in daretu). Ma l'interessante ùn hè micca questu, ùn hè micca u ghjocu chì interessa à i ghjurnalisti, ma qualcosa d'altru: trà uttrovi è settembre, l'inflazione hà aumentatu da trè punti percentuali (da 8,9 in settembre à 11,9 in uttrovi): una accelerazione assai forte, u più veloce. in l'ultimi 66 anni. A seconda accelerazione più veloce hè accaduta in settembre di u 1974, è hà pigliatu l'inflazione à 23% da 20,2% in Aostu, un aumentu di 2,8 punti, è a terza accelerazione più veloce in marzu 1976, è hà purtatu l'inflazione à 13,9% da 11,8% in ferraghju, un aumentu di 2,1 punti.

Se cunfirmata, sta accelerazione eccezziunale ùn hè micca bè. U limitu di 15% hè quì, à un passu, è dopu, cum'è sapete bè, è cum'è pudete vede in u graficu, i prezzi crescenu più veloce ch'elli cadenu. Ci hè assai littiratura nant'à st'asimmetria, è ancu noi avemu cuntribuitu, purtendu à a classe A un articulu natu in stu bloggu. Questu significa chì mantenemu e duie figure per un pocu tempu (se tuttu va bè, per almenu un annu: ma deve andà bè), è à l' obiettivu di u BCE, 2%, ci vulteremu forse in quattru o. cinque anni (in a più rosea di prospettive).

Chì mi porta à insiste nantu à ciò chì per un pezzu vecu cum'è u veru prublema (cunfuratu da u fattu chì ùn pensu chì nimu ne parla quì cun noi : chì significa chì u prublema hè quì …).

U tassu di interessu

A vulgata nantu à i benefizii di l'euro, una volta prugnata da l'assurdità di settanta anni di pace, pò esse rintracciata à dui argumenti gemelli : l'euro ci avia prutettu da l'inflazione, è averia assicuratu bassu interessi.

Avemu vistu perchè u primu argumentu era falsu parechje volte, è avà chì tutti ponu vede chì avemu avutu ragiò, pudemu vultà à questu assai rapidamente:

  1. l'euro ùn pudia micca prutegge noi (è ùn ci hè micca prutezione) da una di e cause principali di l'inflazione, l'aumentu di i prezzi di e merchenzie, solu perchè questi aumenti sò spessu triple cifre (100% in sopra) è hè simplice impussibile. cù una rivalutazione uguale di u scambiu (avemu appena parlatu in u post citatu è in altrò); u ragiunamentu hè simplice: se u prezzu di l'oliu in dollari raddoppia, per cumprà un barile cù a listessa quantità di euru, u valore di l'euro deve duppià: ma questu significaria chì tutti i cumpratori stranieri paganu u doppiu per i merchenzie europee, uccidendu l'Eurozona. ecunumia. Dunque, l'euro ùn pò micca prutegge contr'à i scossa di l'offerta cum'è quella chì simu sottumessi.
  2. Micca solu: per esse sustinibili per tutti i paesi di l'Eurozona, l'euro era destinatu à svalutà, vale à dì à andà in a direzzione cuntraria di quella necessaria per cuntene l'inflazione. Avemu parlatu assai volte, per esempiu quì .

Ma u sicondu argumentu, quellu di i tassi d'interessu bassu, era ancu intrinsecamente falsu, è per un mutivu assai più insidiosu : micca perchè i tassi ùn anu micca calatu, ma perchè in questu modu si sò andati fora di u so valore d'equilibriu, diventendu, in particulare , troppu bassu per i paesi più fragili, è cusì inducendu un indebitu eccessivu publicu è privatu in questi paesi (ne ne avemu parlatu per esempiu quì è in i fori scientifichi quì ).

Tuttavia, sti cosi sapete. U fondu hè chì ci ritruvemu cù i tassi d'interessu chì eranu sustancialmente fora di equilibriu (depressu) ancu prima di a crisa, è cù una inflazione estremamente alta è persistente.

Questu significa chì u tassu d'interessu veru, vale à dì a diffarenza trà u tassu accunsentutu è l'inflazione, hè in terrenu negativu. Vi dicu sèmplice: quelli chì prestanu soldi à 5% cù l'inflazione à 10% perdenu, perchè hè vera chì li serà rimbursatu 5% di più chè ch'elli anu prestatu, ma malgradu questu 5% in più cù i soldi chì anu. u ritornu hà da cumprà 5% menu merchenzie. Per aiutà à capisce megliu, un esempiu simplice:

À u principiu di l'annu, u filet custa 30 euro per chilò, cusì cun 30 euro pudete cumprà un chilò di filet. Se Tizio piglia prestu da Caio 30 euru à 5%, compra subitu un chilò di filetta, è à a fine di l'annu torna 31,50 euru. Peccatu chì se l'inflazione hè di 10%, à a fine di l'annu u filetto hè righjuntu à 33 euro per chilò, è quandu Caio va à cumprà un filetto cù 31,50 li danu 950 grammi invece di un chilò (5% menu).

Per quessa, hè indispensabile, quandu pensendu à a cunvenzione di e scelte finanziarii, per cunsiderà u tassu d'interessu reale, vale à dì, quellu adattatu per l'inflazione. Se facemu, capisce immediatamente chì a situazione d'oghje hè assolutamente fora di i charts:

I tassi d'interessu reale oghje sò à un minimu di tutti i tempi, intornu à -10%. Dapoi u 1975 ùn avemu mai vistu una cosa cusì, è quandu avemu vistu qualcosa chì s'assumigliava (cù i tassi veri attornu à -5% à a fine di l'anni 1970), a currezzione hè stata relativamente rapida, in a forma di una forte crescita di i tassi nominali. . Sembra abbastanza bè quì:

(vede per esempiu u tassu à cortu termine, in giallu, chì passa da appena sopra u 10% à a fini di l'anni 1970 à più di u 20% versu u 1982).

Cù tutte e prucedure necessarie, cumpresa l'osservazione chì questi sò variàbili riferiti solu à l'Italia (mentre chì a nostra pulitica monetaria hè centralizzata à u livellu europeu), hè chjaru chì l'aumentu di u tassu praticatu finu à avà da u BCE risicu di esse solu l'iniziu. En 2022, le taux des dépôts auprès de la BCE (celui que la BCE verse aux banques qui déposent de la liquidité auprès de lui) a augmenté de deux points, passant de -0,5 à 1,5, et une hausse parallèle s'est produite dans le taux des opérations de prêt marginal. ECB richiede quandu presta soldi à i banche). Ùn hè improbabile chì in u 2023 andemu in a listessa strada, mutivati ​​da a vulintà pia di « à l’ancora di l’attese », u solu risultatu serà quellu di ballà l’ecunumia. Ùn ci saria nunda di stranu: in u 2007 a tarifa nantu à l'operazioni di rifinanziamentu (chì oghje hè 2%) era 5%, è a tarifa nantu à i dipositi (chì oghje hè 1,5%) era 3%. Se u BCE portava i so tassi à 5% o 6% l'annu prossimu, ùn saria dunque micca "out of scale" in termini storichi. Ma:

  1. in u 2007 l'inflazione era di circa 1,8% è oghje di circa 12%, cusì oghje una currezzione à l'alza di altri quattru o cinque punti seria prubabilmente insufficiente, mentri à l'altra banda:
  2. oghje avemu una ecunumia depressa, chì hà bisognu disperatamente d'investimentu digià in cundizioni nurmali, è hà bisognu d'investimentu perchè hè obligatu à finanzià a transizione ecologica. Un aumentu di quattru o cinque punti in i tassi seria mortale.

Cunclusioni

Forse sò un dilettante, ma à u cuntrariu di i prufessiunali citati à u principiu, sò assai preoccupatu. Cum'è aghju pruvatu à fà capisce da u primu postu di stu blog, in l'ecunumia ùn ci hè nunda intrinsecamente bonu o cattivu: dipende di e circustanze è di i punti di vista.

Per esempiu: i tassi di interessu bassu chì avemu beneficiatu finu à l'annu passatu eranu fora di equilibriu, ma questu hà avutu (o avissi avutu) risultati diffirenti in diverse tappe. Se à l'iniziu di u seculu i tassi "troppu" bassi eranu dannosi, perchè inducevanu u settore privatu à piglià prestitu senza chì ci sia un veru bisognu (alimentà e bolle immubiliari), durante u COVID è finu à l'annu passatu eranu una 'uppurtunità, perchè avarianu permessu à u settore pùblicu di piglià prestitu à un momentu chì era assai necessariu. U 19 di maghju di u 2020, i boni ci anu dettu in u so ghjurnale ciò chì avemu ripetutu inauditu in aula dapoi qualchì mese :

U prublema cù i boni hè chì tutti pensanu chì sò megliu cà l'altri, è per quessa ùn si sentenu micca. In ogni casu, u "migliu" (cit.) Di questu essai ùn hà fattu nunda, è hà rinunciatu à u prestitu à i tassi assequibili (vale à dì à i tassi reali negativi), forsi (!) Per i motivi delineati in stu tweet . :

Per d 'altra banda, i tassi d'interessu reale negativu ridistribuiscenu risorse da u creditore à u debitore, chì li rende particularmente odiosa à u creditore, ma li rende ancu una opportunità imperdibile (chì avemu persu grazia à u "migliu") per u debitore publicu. . chì hà da "liquidà" un grande stock di debitu, cum'è avemu amparatu quì anni fà , grazia à u travagliu di Carmen Reinhart è Belen Sbrancia (unu di i tanti impieghi chì aghju amparatu da voi , quandu questu ùn era micca un blog pandemicu, ma di e persone di sensu cumunu è di bona lettura). Andà in u circondu hè inutile, e cose sò cum'è l'autori gentili di stu utile essai li ponenu. Quandu u debitu righjunghji certi livelli, ci sò trè manere di esce da questu: predefinitu, iperinflazione, o crescita moderatamente inflazionistica. Avà chì simu ghjunti da decennii di un cuntestu macroeconomicu relativamente urdinatu, è dunque saria relativamente faciule di "ingegneria" a suluzione menu traumatica, vale à dì a terza, flirtemu periculosamente cù a prima suluzione, a più traumatica, solu perchè quellu chì hà un capu di a corda vole à tirà senza si è ma nantu à u so latu, pensendu chì s'ellu ci hè una crisa, se a corda si rompe, qualcunu altru finiscinu in terra.

Un mecanismu psicologicu è una dinamica suciale chì avemu descrittu parechje volte quì, è chì determina u spin downward chì avemu parlatu quì .

Intantu, u NADEF hè surtitu è ​​l'aghju da leghje. Ne parlemu u più prestu pussibule …

Questa hè una traduzzione automatica da a lingua italiana di un post scrittu da Alberto Bagnai è publicatu in Goofynomics à l’URL https://goofynomics.blogspot.com/2022/11/la-situazione-e-grave-ma-non-e-seria.html u Sat, 05 Nov 2022 17:08:00 +0000.